Preţurile din import, insensibile la evoluţia leului

Leul a continuat să se aprecieze în faţa principalelor valute, numai pe bază speculativă. Însă evoluţia cursului de schimb nu se reflectă imediat în preţurile bunurilor importate. Asta

Leul a continuat să se aprecieze în faţa principalelor valute, numai pe bază speculativă. Însă evoluţia cursului de schimb nu se reflectă imediat în preţurile bunurilor importate. Asta pentru că firme ce vând produse străine nu sunt convinse că raportul actual dintre moneda naţională şi euro va rezista în următoarea perioadă.
Chiar dacă lunile de iarnă erau în mod tradiţional favorabile aprecierii euro, aderarea la Uniunea Europeană a atras o serie de capitaluri străine ce încearcă să profite de posibilele evoluţii viitoare ale cursului de schimb.
Cotaţiile oficiale publicate de Banca Naţională au ajuns, la sfârşitul lunii trecute, la niveluri minime: 3,4344 lei noi/euro (nivel ce a mai fost înregistrat în august 2005), respectiv 2,6041 lei noi/dolar (nivel înregistrat în ianuarie 2001). Însă, chiar dacă moneda naţională se apreciază puternic, preţurile bunurilor de import nu urmează aceeaşi tendinţă, ritmul de scădere fiind mult mai lent. Motivul ţine de faptul că firmele care comercializează produse aduse din afara graniţelor ţării menţin preţurile nemodificate pentru o anumită perioadă de timp. Astfel, importatorii câştigă, pe de o parte, din aprecierea leului, iar pe de altă parte, optează pentru o scădere a preţurilor abia atunci când se reduce probabilitatea majorării cursului de schimb la un nivel ce le-ar afecta marja de profitabilitate.
În schimb, exporturile româneşti nu sunt încurajate de evoluţia monedei naţionale. Cu cât leul devine mai puternic, cu atât bunurile produse în ţară sunt percepute ca fiind mai scumpe de firmele străine ce vor să le cumepere. Anul trecut, exportatorii chiar au făcut grevă în faţa sediului Băncii Naţionale a României. Aceştia cereau ca BNR să intervină în piaţa valutară pentru susţinerea cursului de schimb al leului şi încurajarea exporturilor. Chiar dacă în unele momente, banca centrală intervenea în piaţa valutară pentru a atenua viteza mare de apreciere a monedei naţionale, leul a continuat totuşi să se aprecieze. Dar ritmul exporturilor a continuat să se menţină la un nivel ridicat peste 16%. Mai mult chiar, structura exporturilor româneşti s-a modificat, bunurile cu valoare adăugată mai mare câştigând teren în detrimentul celor produse în sistem lohn.