Adevarul.ro

Dacă tarifele la gaze nu vor creşte treptat, populaţia va suferi mai târziu un şoc al preţurilor, spune Frank Hajdinjak, şeful E.ON România. România este extrem de atractivă pentru investitorii străini, însă politicile guvernamentale incoerente diminuează acest avantaj, crede oficialul E.ON.

După mai mulţi ani în care tarifele reglementate la gaze au fost ţinute în jos de perioadele electorale succesive, a venit momentul ca preţurile să ţină cont de realităţile economice de pe piaţa energetică. „Gazele din import s-au scumpit semnificativ, cu 15% în primul trimestru faţă de ultimul trimestru din 2009, iar pentru restul anului aşteptăm o nouă creştere de 10-15%", a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul".

Citiţi şi:

Distrigaz taie jumătate din gazele livrate ENET
Criza economică produce şomeri dar măcar ajută mediul înconjurător

Acesta a arătat că nu există nicio raţiune economică pentru care preţul pentru populaţie să fie păstrat la acelaşi nivel începând cu 1 aprilie. „Din punct de vedere economic şi metodologic, ar trebui să fie o creştere semnificativă, de peste 17%.

Suntem conştienţi de faptul că această majorare nu este posibilă în această perioadă, dar trebuie să găsim o abordare pe termen lung pentru a rezolva problema, care nu mai poate fi amânată, pentru că situaţia se va agrava dacă pierdem momentul în care creşterea mai poate fi mică", a arătat oficialul E.ON, cel mai mare grup privat de utilităţi din lume, care deţine în România fostul Distrigaz Nord şi fosta Electrica Moldova. Acesta a subliniat că amânările repetate vor genera o explozie a preţurilor mai târziu, astfel că este nevoie de un calendar pe o perioadă de un an - un an şi jumătate pentru ajustarea treptată a tarifelor aplicate populaţiei.

Dialog, nu declaraţii la televizor

Hajdinjak a văzut la televizor declaraţiile de săptămâna trecută ale premierului Emil Boc, potrivit cărora politica Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE) este de a nu creşte preţul gazelor în acest an. În opinia sa, aceste afirmaţii denotă o lipsă de comunicare între ANRE şi Guvern.

„Nu cunoaştem să existe o astfel de politică a ANRE. Presupunând că domnul Lificiu (preşedintele ANRE - n.r.) i-ar fi spus aşa ceva domnului Boc, acest lucru nu este conform cu datele pe care le-am înaintat către ANRE". Mai mult, Hajdinjak susţine că dialogul dintre autorităţi şi furnizorii de gaze lipseşte cu desăvârşire. „Înţeleg că nu este binevenită pentru populaţie o scumpire, dar de ce se pune totul în cârca investitorului privat? Trebuie găsit un compromis, trebuie să existe un dialog, nu cum se întâmplă acum, cu declaraţii fanteziste la televizor", arată reprezentantul companiei energetice.

Semnal negativ

El a punctat că, pentru E.ON, aceste tergiversări înseamnă scăderea puterii financiare, diminuarea investiţiilor în reţele şi posibilitatea ca programul de depozitare a gazelor pentru iarnă să nu poată fi respectat, ceea ce va afecta şi mai grav populaţia.

„Dacă vom continua aşa, piaţa va intra în colaps. Nimeni nu poate lucra sub costuri", a adăugat reprezentantul companiei energetice. Potrivit luiHajdinjak, această atitudine din partea autorităţilor române reprezină un semnal negativ faţă de investitorii străini, care caută în România un mediul stabil în care să-şi recupereze investiţiile.

Întrebat dacă E.ON ar fi dispus să cumpere şi alte distribuţii de electricitate în România, în cazul în care acestea ar fi scoase la privatizare, Hajdinjak a arătat că grupul ar analiza această posibilitate, pentru că România este o piaţă-cheie, însă riscurile sunt mari, având în vedere problemele cu recuperarea costurilor, lipsa de coerenţă a legislaţiei, precum şi neseriozitatea care caracterizează instituţiile statului, amintind la acest capitol şi datoriile de peste 135 de milioane de lei pe care le are CFR la compania de electricitate a E.ON România.

Consumul va stagna în acest an

Mai mult, Guvernul afectează puternic competiţia pe piaţa de energie prin formarea celor două noi companii care vor conţine atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, mine de cărbune şi reactoare nucleare. „Nu cred că vreo companie privată va fi interesată să investească în această adunătură ineficientă de centrale, cel puţin E.ON nu va fi", susţine Hajdinjak.

Întrebat de ce România este privită, totuşi, ca o piaţă-cheie, oficialul E.ON a subliniat potenţialul şi diversitatea resurselor energetice. „România este una dintre cele mai mari pieţe europene de gaze, având şi propriile rezerve. Este strategic poziţionată şi are şanse mari să devină un centru energetic în sud-estul Europei", a adăugat Hajdinjak. Anul trecut, compania a avut în România afaceri în scădere de la 1,5 miliarde de euro în 2008 la sub un miliard, din cauza reducerii cu 15% a consumului.

„Pentru 2010 estimăm afaceri la acelaşi nivel, întrucât consumul, cel mai probabil, va stagna. Am văzut declaraţia ministrului Videanu din acest weekend, potrivit căreia economia României îşi revine, ceea ce ar însemna o creştere a consumului, însă deocamdată nu avem niciun semnal că acest lucru se întâmplă", a mai spus şeful E.ON România.

De la Vest vine gazul mai ieftin

Importul direct de gaze de la Gazprom nu ar aduce o scădere semnificativă a preţului, susţine Hajdinjak, amintind că WIEE, unul dintre cei doi intermediari care importă gaze ruseşti în România, este deţinut în proporţie de 50% de Gazprom.

„O oportunitate de a aduce gaz mai ieftin în România ar putea fi conducta Arad-Szeged. În vestul Europei există destul gaz pe piaţă. De exemplu, la Baumgarten (centrul regional de gaze din Austria - n.r.), preţul a fost la finele anului trecut similar cu cel de producţie internă din România", a mai arătat oficialul E.ON, companie care a rezervat capacitate de transport pe acest gazoduct.

200 de MW în eoliene

E.ON vrea să intre şi pe piaţa producţiei de energie regenerabilă în România şi are în plan dezvoltarea unor proiecte eoliene de 200 de MW în Moldova. La nivel de grup, E.ON are un buget de opt miliarde de euro până în 2011 pentru investiţii în energie verde.