Porumbul modificat genetic alimentează dispute artificiale în agricultură

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România nu are o poziţie ştiinţifică privind riscurile folosirii OMG-urilor. Totuşi, Ministerul Mediului grăbeşte interzicerea cultivării porumbului modificat genetic. Ministerul

România nu are o poziţie ştiinţifică privind riscurile folosirii OMG-urilor. Totuşi, Ministerul Mediului grăbeşte interzicerea cultivării porumbului modificat genetic.

Ministerul Mediului a solicitat, marţi, Comisiei pentru Securitate Biologică reevaluarea ştiinţifică a riscului în cazul cultivării porumbului modificat genetic MON810, un rezultat fiind aşteptat până la 8 mai. Potrivit ministerului, solicitarea a fost adresată ca urmare a faptului că, la nivelul Comisiei Europene, dosarul porumbului MON810 se află, din data de 5 mai 2007, în procedură de reînnoire a autorizării introducerii pe piaţă, iar autorităţile din fiecare stat membru trebuie să-şi transmită poziţiile de vot.

Solicitarea arată că, de fapt, s-a luat decizia interzicerii acestui hibrid, arată reprezentanţii producătorilor agricoli, bazându-se pe declaraţii recente, venite inclusiv din partea Greenpeace. În orice caz, decizia a fost luată fără consultarea fermierilor, cei care sunt direct afectaţi - spune Marcel Cucu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli.

Secretarul de stat Adrian Ciocănea, şeful Departamentului de Afaceri Europene, arată însă că, în lipsa unei opinii proprii argumentate ştiinţific, în acest moment, poziţia României este de raliere la concluziile Agenţiei Europene pentru Securitate Alimentară.

Hibridul 810, acceptat în prezent de agenţie, se cultivă în opt state din UE, iar suprafeţele au crescut chiar de câteva ori anul trecut, potrivit unui material prezentat de Elena Badea, vicepreşedinte al Comisiei de biotehnologie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

În România s-au cultivat anul trecut, pentru prima dată, numai 350 ha cu hibridul 810, dar se aşteaptă creşterea puternică în următorii ani. "Acest hibrid dă o producţie mai mare la hectar, iar cheltuielile sunt mai mici, pentru că e nevoie de mai puţine pesticide pentru combaterea dăunătorilor.

Şi la soia modificată genetic suprafeţele cultivate au crescut treptat, ajungând la circa 300.000 de hectare, până când a fost interzisă, odată cu aderarea la UE. Noi am interzis, deşi Europa importă zeci de milioane de tone de soia modificaţă", spune Şerban Cucu.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite