Porcii nemţilor îşi fac loc pe masa românilor

Odată intrată în Uniunea Europeană, România devine o piaţă de desfacere ideală pentru produsele comunitare în excedent. În scurtă vreme, pe masa românului se va găsi un porc adus din

Odată intrată în Uniunea Europeană, România devine o piaţă de desfacere ideală pentru produsele comunitare în excedent. În scurtă vreme, pe masa românului se va găsi un porc adus din Olanda, Polonia sau Canada, eventual ornat cu un măr crescut în livezile agricultorilor greci sau turci.

Aderarea României la UE a transformat importurile din comunitate în aşa-numite "achiziţii intracomunitare". Crescătorii de porci din Germania şi-au făcut deja calculele şi se uită cu speranţă la consumatorul român de friptură. "Noul stat membru al UE la Marea Neagră are o cerere de carne de porc în creştere. Consumul de carne este în România în continuă creştere, depăşind cu mult producţia internă", informează meat-n-more.info, unul dintre cele mai importante portaluri de internet în domeniul industriei alimentare.

Închiderea fabricilor pe criterii UE bucură vecinii

În România, carnea de porc este comercializată de microasociaţii de producători sau de ţărani care au câţiva porci în gospodărie pentru propriul consum. Piaţa suinelor românească numără circa cinci milioane de capete, ceea ce înseamnă că un crescător are doi porci. Cele circa 490.000 de tone de carne de porc, produs autohton, în galantare nu ajung românilor, scrie site-ul, importurile crescând cu circa 200.000 de tone în ultimii doi ani. Principalii importatori sunt Germania, cu o pondere de 20% din cantitatea adusă în România, urmată de Canada, SUA şi Franţa. În general, din Germania este adusă carne de porc congelată fără os, în principal garf. Odată cu aderarea României la UE, restricţiile comerciale pentru exportatorii europeni au fost ridicate.

Numeroase ferme de porci şi măcelării din România nu îndeplinesc condiţiile de igienă ale Uniunii şi nici nu au banii necesari pentru investiţii în modernizarea tehnologiei, se arată în material. Experţii români estimează că în doi, trei ani vor fi închise 30% din fabricile de prelucrare a cărnii din ţară, ceea ce nu face decât să ridice mingea la fileul producătorilor europeni. În materie de carne de porc, România poate fi doar piaţă de desfacere, Comisia Europeană impunând restricţii exportului românesc din cauza pestei porcine.

7.000 tone de carne din producţia autohtonă au rămas nevândute

România are în această perioadă circa 100 de mii de porci rămaşi nevânduţi, ceea ce înseamnă circa şapte mii de tone de carne în exces, spune Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului român al cărnii de porc. Piaţa internă este supusă la o presiune foarte mare la concurenţa neloaială externă, susţine Caruz. "Marile lanţuri de magazine din România cu patroni străini, aduc carne şi produse de carne din ţara de origine", adaugă el. "Porcul nostru este mai gustos, dar rămânem cu el nevândut". Potrivit lui Caruz, există date conform cărora exportatorii europeni primesc subvenţii mascate pentru a-şi desface produsele în exces pe piaţa est-europeană. De aici şi dumpingul pe piaţa românească a cărnii. Lucru bun pentru cumpărător, dar tare păgubos pentru producător. "Preţul carcasei de porc la kilogram a scăzut aproape la jumătate din 2004 (circa 100 kg) până în 2006 (circa 60 kg), explică preşedintele patronatului.

"Din "90 încoace, n-am făcut decât să ne batem joc de zootehnia românească. Acum nu putem exporta carne de porc din cauza pestei, nici carne de vacă, deşi nu am înregistrat cazuri de boală a vacii nebune. Pui nu putem, din cauza gripei aviare. Mai rămâne carnea de oaie să aibă restricţii la import în UE şi am <> de tot problema", avertizează Caruz. La producţie de carne stăm bine, la capitolul abatoare însă, foarte prost. "Nu mai avem destule abatoare pentru că nu sunt o afacere profitabilă. Poluează şi aduc câştig mic, de aceea românii au preferat să investească în fabrici de preparare a cărnii", spune el.