Populaţia şi companiile mari, sursă de creştere pentru bănci

Creditele de nevoi personale şi finanţările acordate multinaţionalelor au reprezentat bazele dezvoltării sistemului bancar. Iar anul viitor, acest tabolu ar putea rămâne neschimbat, ţinând

Creditele de nevoi personale şi finanţările acordate multinaţionalelor au reprezentat bazele dezvoltării sistemului bancar. Iar anul viitor, acest tabolu ar putea rămâne neschimbat, ţinând cont că regulile de finanţare nu se vor modifica în mod substanţial.
Băncile încep să îşi ascută cuţitele pentru lupta de atragere a cât mai multor clienţi. Aderarea la Uniunea Europeană şi creşterea gradului de concentrare a activelor la vârful clasamentului bancar creează premisele sporirii competiţiei între instituţiile de credit.
Astfel, fuziunea dintre HVB ţiriac şi Unicredit România va genera o bancă ce intră în competiţie cu Raiffeisen Bank pentru ocuparea locului trei din sistem. Mai mult, lupta pentru obţinerea unei cote de piaţă cât mai mare se poate observa pe parcursul ultimilor ani, perioadă în care cele mai mari bănci din sistem şi-au majorat portofoliul de credite, în detrimentul instituţiilor deţinute de stat. Spre exemplu, cota de piaţă a Băncii Comerciale Române s-a redus constant în ultimii trei ani, ajungând la circa 25,1%, la sfârşitul lunii septembrie a anului curent, comparativ cu un nivel de aproximativ 29% în 2003.
Totodată, un alt stimulent pentru creşterea competiţiei este adus de aderarea ţării la Uniunea Europeană. Începând cu anul viitor, orice bancă prezentă într-un stat membru UE va putea opera în România, fără să fie necesar obţinerea acordului Băncii Naţionale. Astfel, apariţia mai multor instituţii de credit ar putea duce la creşterea calităţii serviciilor bancare şi, implicit, la scăderea costurilor creditării. Dar intrarea altor bănci străine din UE nu înseamnă că acestea nu se vor supune regulilor impuse de Banca Naţională. Mugur şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat, pentru Adevărul, că restricţia privind limitarea gradului de îndatorare pentru populaţie şi cea legată de constituirea rezervelor minime obligatorii sunt condiţii generice pentru piaţa bancară românească şi se vor aplica în continuare tuturor instituţiilor de credit. "Numai contribuţia la Fondul de garantare a depozitelor nu se aplică sucursalelor instituţiilor de credit din afara ţării", adaugă Mugur şteţ. Ceea ce înseamnă că, din punct de vedere al costurilor impuse de condiţiile băncii centrale, singurul avantaj pentru sucursalele instituţiilor străine vine din contribuţia la Fondul de garantare a depozitelor. Celelalte restricţii vor fi valabile atât pentru băncile - persoane juridice româneşti, cât şi pentru orice instituţie de credit din UE ce va desfăşura activităţi în România.
Unii bancheri spun că singurele domenii în care vor avea de câştigat instituţiile bancare străine sunt reprezentate de finanţarea multinaţionalelor şi a municipalităţilor. Lupta pe acest segment s-a evidenţiat chiar de anul trecut, moment în care unele instituţii de credit au început să transfere la băncile-mamă finanţările acordate corporaţiilor. Totodată, este puţin probabil ca instituţiile străine să se orienteze spre creditarea sectorului populaţiei şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că această activitate solicită existenţa unei reţele teritoriale extinse. În plus, pe segmentul persoanelor fizice, activitatea de creditare se loveşte de istoricul de plată redus al populaţiei. Creditele de consum şi cele de nevoi personale au prins viteză în urmă cu patru ani, băncile comerciale abia acum începând să construiască modele care să redea cu fidelitate comportamentul de plată al populaţiei.
Totodată, un alt aspect ce conduce la menţinerea unui cost ridicat al creditelor de retail este numărul şi valoarea restanţelor. Deşi reprezintă mai puţin de 2% din totalul creditelor, datoriile populaţiei la bănci au urmat totuşi evoluţia împrumuturilor acordate. Ultimele date publicate de Banca Naţională arată că, în luna septembrie, numărul restanţierilor depăşise 280.000 persoane, cu o treime mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Dar valoarea restanţelor a depăşit 66 milioane de euro, în creştere cu aproape 80% faţă de septembrie 2005.
Chiar dacă schimbări ample nu vor avea loc chiar de anul viitor, economia va câştiga surse de finanţare mai ieftine, pe măsură ce băncile mari vor începe să îşi îndrepte atenţia către piaţa românească.