Ponta: Hidroelectrica, o bombă. Preşedintele Bancpost: Nu răspunzi la un şmen cu un şmen

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că Guvernul a moştenit adevărate "bombe" economice, precum situaţia Oltchim sau a Hidroelectrica, şi are obligaţia să le rezolve prin eliminarea corupţiei politice şi a avantajelor materiale de care beneficiază cei implicaţi în operaţiuni de fraudare a banilor publici. Pe de altă parte, Mihai Bogza, preşedintele Bancpost a spus că ”nu trebuie să răspunzi la un şmen cu un şmen“, ref

Premierul a cerut, la începutul şedinţei de astăzi a Guvernului, să fie găsite soluţii pentru rezolvarea "problemelor moştenite", menţionând în acest sens situaţia de la Oltchim sau Hidroelectrica.

"Trebuie să gestionăm toate problemele pe care le-am moştenit, inclusiv de natură economică. Ştiu situaţia foarte grea de la Oltchim, şi sper să facem tot ceea ce ţine de noi pentru a găsi soluţii, şi situaţia de la Hidroelectrica. Am moştenit o mulţime de bombe şi este obligaţia şi dreptul nostru, în baza mandatului legitim pe care l-am primit în urmă cu zece zile, de a gestiona aceste situaţii dificile şi de a trece peste ele împreună, făcând însă ceea ce fostele guverne nu făceau: în primul rând să explicăm cum stă situaţia, în al doilea rând să avem o abordare profesionistă şi în al treilea rând să înlăturăm orice fel de interes economic, corupţie politică şi avantaje materiale pentru cei care se aflau implicaţi în acest tip de operaţiuni, de fraudare practic a intereselor publice şi a banului public", a spus Ponta, potrivit Mediafax.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti. Astăzi este primul termen de judecată în care instanţa hotărăşte dacă Hidroelectrica intră în procedura de insolvenţă.

Bogza: Sunt mult mai îngrijorat de Hidroelectrica decât de rezultaul alegerilor din Grecia

Pe de altă parte, Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, spune că  intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia. Iar asta din cauza riscului reputaţional al statului.

"Sunt mult mai îngrijorat când văd că o societate cu capital de stat intră în insolvenţă decât de rezultaul alegerilor din Grecia. Mă refer la Hidroelectrica (...) Iar acum, în cazul Hirdroelectrica, mă gândesc că o linie de raţionament pentru analiştii externi este că dacă o societate cu capital de stat şi una din cele mai mari intră în insolvenţă, mâine, poimâine vedem falimentul unei municipalităţi, şi în cele din urmă, de ce nu, un default pe titluri de stat", a spus Bogza.

Mai mult, el spune că decizia este una neaşteptată. 

"O mişcare pe care n-am înţeles-o (Hidroelecrtica - n.r.). Prima mea reacţie a fost de neîncredere. Am crezut că e o scăpare pe fluxul de ştiri. Argumentul că a fost o soluţie pentru a scăpa de contractele cu «băieţii deştepţi». Eu respect logica economică, dar nu trebuie să răspunzi la un şmen cu un şmen. Cel puţin nu din partea statului român", a afirmat Bogza.

El a concluzionat că în momentul în care o entitate de stat, şi încă una foarte mare, printre cele mai importante, intră în flaiment investitorii nu mai au încredere în riscul suveran.

Bogza nu a dorit să comenteze dacă Bancpost are expunere pe Hidroelecrtica.

Hidroelectrica, mai riscantă pentru investitori

Tot astăzi, agenţia de evaluare financiară Moody's a coborât cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, de la "Ba1" la "B2", după ce compania şi-a cerut insolvenţa, şi a atribuit perspectivă negativă, avertizând că ar putea urma o nouă retrogradare.

"Retrogradarea vine după ce compania şi-a cerut recent insolvenţa, ceea ce indică o creştere semnificativă a riscului de default (încetare de plăţi - n.r.) şi aduce în calcul natura imprevizibilă a procedurilor de insolvenţă. Coborârea ratingului reflectă de asemenea deteriorarea premiselor privind un eventual sprijin financiar din partea Guvernului român pentru Hidroelectrica în caz de necesitate, în contextul pasivităţii şi lipsei de transparenţă în privinţa evoluţiilor recente de la companie", a declarat Richard Miratsky, vicepreşedinte şi senior analist în cadrul Moody's, totodată analist principal pentru Hidroelectrica.

Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde de lei la 3,18 miliarde de lei. Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, la 2,6 miliarde lei.

Remus Vulpescu, preşedintele CA al Hidroelectrica şi şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a justificat cererea de intrare în insolvenţă prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor.

„Nu avem în vedere nimic asociat cu falimentul, vânzarea de active, diminuarea unor capacităţi de producţie sau alte speculaţii privind vânzarea şi naţionalizarea companiei“, a declarat Vulpescu. Întrebat dacă Hidroelectrica a avansat o propunere privind adminsitratorul judiciar, preşedintele CA al companiei a răspuns afirmativ, dar nu a dorit să ofere alte informaţii.

El a adăugat că la companie a existat „un dezastru de management“, iar cererea către tribunal a fost fundamentată pe situaţia financiară a Hidroelectrica, subliniind că procedura insolvenţei nu este o „strategie“ sau un „tertip“.

Mai mulţi avocaţi susţin însă că decizia Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica de a cere insolvenţa este o modalitate de a scăpa de contractele bilaterale semnate de compania de stat cu aşa-zişii „băieţi deştepţi“ care cumpără energie la un preţ mult mai mic decât cel de pe piaţa reglementată OPCOM. Asta după ce Guvernul a început la sfârşitul anului trecut renegocierea acestor acorduri, dar nu a prezentat până în prezent rezultatele finale ale acestei operaţiuni.

„Dacă nu este o decizie luată în mod independent de consiliul de Administraţie, ci andosată de Guvern, este una foarte deşteaptă pentru că se poate ajunge uşor la terminarea contractelor prin care energia era luată angro de anumite companii la preţuri mult mai mici decât preţul pieţei“, explică avocatul Gheorghe Piperea.

El a explicat că legea insolvenţei loveşte toate contractele semnate în urmă cu mai puţin trei ani cu o prezumţie de fraudă, iar contractantul, în cazul de faţă „băieţii deştepţi“, trebuie să facă dovada de nevinovăţie. Astfel, contractele care sunt în derulare pot fi anulate printr-o singură notificare a administratorului judiciar.

Întrebat despre implicaţiile procedurii insolvenţei asupra contractelor bilaterale încheiate între Hidroelectrica şi „băieţii deştepţi“, şeful CA a spus că „noi nu asociem în momentul de faţă aceste contracte bilaterale cu procedura de insolvenţă“, o eventuală ajustare a acordurilor urmând să fie decisă de „autorităţile şi organele competente“, respectiv judecătorul sindic, adunarea creditorilor şi administratorul judiciar.

 El a adăugat că nu doreşte să facă speculaţii pe această temă, iar, în prezent, negocierile privind contractele bilaterale „nu au fost oficial sistate“.