Politica instabilă va alunga marile investiţii din energie

O serie de investitori şi-ar putea reorienta fonduri de sute de milioane de euro spre alte ţări, în lipsa unui cadru legislativ unitar Sistemul energetic românesc este în continuare unul

O serie de investitori şi-ar putea reorienta fonduri de sute de milioane de euro spre alte ţări, în lipsa unui cadru legislativ unitar

Sistemul energetic românesc este în continuare unul atractiv prin prisma oportunităţilor pentru investiţii, mai ales în sectorul termoelectric, dar şi eolian.

Private de modernizări atâţia ani, termocentralele româneşti vor avea probleme mari de mediu, unele riscând închiderea dacă investiţiile nu vor fi făcute la timp. Pe de altă parte, faptul că avem resurse proprii de cărbune, suficiente pentru o perioadă îndelungată de timp, le menţine atractivitatea în faţa investitorilor.

Deocamdată, guvernul a renunţat la planul de privatizare a termocentralelor cu investitor strategic, ultima formulă găsită pentru salvarea acestor unităţi fiind una de tip parteneriat public-privat (PPP), cum se întâmplă la unităţile Termoelectrica de la Brăila, Galaţi, Borzeşti şi Doiceşti.

"Strategia de tip PPP reprezintă rezultatul eşecului guvernului de a privatiza unităţile neperformante. Este un compromis", a declarat ieri, în cadrul unui seminar, Marta Popa, partener al casei de avocatură Voicu şi Filipescu.

Termocentralele, vândute pentru teren

Ea a adăugat că există mai mulţi investitori străini, mari producători de energie, care, anticipând oportunităţile din România, doresc să investească într-un mix de energie termo, solar, hidro şi nuclear. "Aceştia vor investi însă sume considerabile doar când politica guvernului va fi stabilă, coerentă, unitară", a spus Marta Popa.

La rândul său, Jean Constantinescu, preşedintele IRE, a declarat că amânarea privatizării complexurilor energetice Turceni, Rovinari, Craiova va duce la dispariţia acestora, deoarece costurile lor vor creşte din cauza emisiilor de dioxid de carbon.

El a criticat faptul că termocentralele vor ajunge să fie vândute pentru amplasamentul lor, instalaţiile existente nemaiputând fi modernizate. "Nu este exclusă posibilitatea unei investiţii pe complexurile deja existente", a spus Constantinescu.

Investiţiile private vor creşte concurenţa

În lipsa unui plan de privatizări ale centralelor existente, o serie de investitori, precum Vimetco, Petrom, Enel, Gaz de France şi Electrabel, au anunţat deja propriile proiecte în unităţi de producţie a energiei de sute de MW. "Aceste investiţii private vor aduce un plus de concurenţă pe piaţă, care ar putea determina scăderea preţului la energie", a spus partenerul casei de avocatură Voicu şi Filipescu, Marta Popa.

Ea a adăugat că şi compania italiană Edison intenţionează să construiască o termocentrală de 1.000 MW în România (un reactor de la Cernavodă are 700 MW - n.r.), în zona Galaţi, pentru care ar putea investi peste un miliard de euro. Totuşi, dacă în doi ani oportunităţile nu se vor dovedi suficient de atractive, compania ar putea renunţa să investească în România, reorientându-se spre ţările din jur.

Un alt proiect este cel al companiei Sinus Holding, deţinută de firma Hungarowind, privitor la construcţia unei ferme eoliene de 400 MW în NE Moldovei.