Pleaşca Pleşca

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aşa se face că, de pildă, domnul Horia Roman Patapievici a ajuns coleg de meserie în domeniul cultural cu domnul Eugen Pleşca.

Întrebată care ar fi una dintre cele mai importante realizări ale acestui mandat prezidenţial, o distinsă ziaristă a răspuns fără să clipească: condamnarea comunismului. Corect. Acum trei ani, în faţa Parlamentului s-au pus lucrurile în adevărata lor lumină.

De atunci şi până acum situaţia a evoluat într-un mod cel puţin bizar, iar o ştire a ultimelor zile a provocat stupoare în rândul celor vigilenţi privind cariera foştilor securişti. Iată că domnul Eugen Pleşca va lucra de acum încolo pe ogorul atât de mănos al culturii naţionale. A dat omul concurs pe post şi se pare că îl va şi câştiga, din moment ce s-a nimerit să fie şi singurul candidat. E îndrăgostit de artă de pe vremea în care îşi servea ţara ca ofiţer al Securităţii. Deci, e bun de director. Şi alte cadre de nădejde îşi fac cu brio datoria în diverse structuri de partid şi de stat. Statul e unul, partidele la guvernare sunt două. Dar ce mai contează culoarea politică dacă la mijloc se află interesele bietei ţărişoare?

Ca să se ridice la înălţimea aşteptărilor,  ambele partide nu s-au sfiit să apeleze la oamenii cei mai competenţi. Aşa se face că, de pildă, domnul Horia Roman Patapievici a ajuns coleg de meserie în domeniul cultural cu domnul Eugen Pleşca. Situaţie pe care domnul Theodor Paleologu, ministrul tutelar de resort, a comentat-o, însă foarte puţin.

Excelenţa Sa, fost ambasador în Danemarca, a lăsat să se înţeleagă, oarecum trist şi frământat de întrebarea „a fi sau a nu fi ministru“, că ar fi avut mai multe de zis în chestiune, dar vai, a fost ameninţat cu remanierea! Ce mojicie! De neimaginat! Iată că oamenii, fie ei şi miniştri, sunt sub vremi şi nu invers. Ce putea oare să facă? Să protesteze? Ei aş, cine mai are timp de aşa ceva în ziua de azi? Să scrie o scrisoare? Însă  cui s-o trimită? Să plece în Danemarca? Dar nu mai e ambasador! Să-şi dea demisia? Nu, asta nu se poate! Orice, dar asta nu!

Teoreticianul conceptului de pleaşcă în politică a decis că îi e mult mai bine cu Pleşca pe cap. E o chestiune de opţiune personală. Şi când te gândeşti că domnul Patapievici era gata-gata să fie aruncat de la balconul Parlamentului în şedinţa de pomină pe când cu condamnarea comunismului. Bine că lucrurile ­s-au mai calmat şi am revenit la normalitate.

De altfel, nici alţi intelectuali de dreapta, unii colaboratori ai Comisiei Tismăneanu, nu au considerat că merită efortul să se implice în chestiune. Ne putem gândi că suferă în tăcere de teama căpcăunului Vanghelie. Dar ce literatură de sertar va apărea pe piaţă după ce „odiosul dictator“ va fi văzut fugind cu un elicopter în direcţia Rahova - Calea Ferentari!

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite