Plata on-line a taxelor şi impozitelor, slab dezvoltată în noile state membre UE

Serviciile de e-government sunt de două ori mai dezvoltate în vechile state membre UE decât în noile state membre din Europa Centrală şi de Nord, conform unui studiu al institutului de cercetare

Serviciile de e-government sunt de două ori mai dezvoltate în vechile state membre UE decât în noile state membre din Europa Centrală şi de Nord, conform unui studiu al institutului de cercetare ungar ICEG- EC. Potrivit cercetătorilor ungari, există patru niveluri de dezvoltare a serviciilor de e-government: accesul la informaţie, downloadarea (încărcarea) de formulare prin intermediul calculatorului, schimbul interactiv de informaţii şi tranzacţia efectivă şi relaţia între autoritatea contractantă şi furnizor.
În general, în noile state membre, serviciile de e-government pentru companii sunt mai dezvoltate cu 50-100% decât cele pentru populaţie.

Plata taxelor şi impozitelor on-line, cel mai utilizat serviciu
Serviciile de e-government cele mai utilizate de către populaţie sunt plata taxelor şi impozitelor, preluarea subvenţiilor alocate familiilor sau înscrierea la forme superioare de educaţie. Înmatricularea maşinilor, obţinerea diferitelor tipuri de certificate, preluarea ajutoarelor de şomaj, aplicaţiile on-line pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie sunt de circa două ori mai puţin utilizate decât plata taxelor şi impozitelor. Serviciile legate de sistemul sanitar, denumite e-health (e-sănătate), sunt cel mai puţin utilizate. Specialiştii spun că dezvoltarea serviciilor e-health este frânată de temerile consumatorilor de a figura în baze de date care să conţină detalii intime despre starea de sănătate şi istoricul propriu de boală. În timp ce în vechile state UE un sfert din gospodăriile populaţiei interacţionează on-line cu autorităţile publice, în noile state membre acest procentaj este de circa 15%. Cea mai spectaculoasă evoluţie a avut-o Estonia, unde, numai în ultimul an, de două ori mai multe persoane fizice au interacţionat on-line cu autorităţile.
Există însă o cerere în creştere pentru furnizarea de servicii on-line, costul acestora este din ce în ce mai scăzut în corelaţie cu creşterea veniturilor consumatorilor, iar fondurile structurale acordă prioritate dezvoltării serviciilor on-line. Anul trecut, Fiscul românesc a primit on-line nu mai mult de 11.000 declaraţii privind obligaţiile de plată la bugetul consolidat şi aproape 10.000 de declaraţii de TVA, număr infim în comparaţie cu numărul total al contribuabililor. Cu Fiscul lucrează on-line 1.300 de mari contribuabili administraţi de Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili. Din cele circa 600.000 de companii care sunt înregistrate în România, numai circa 20.000 au drept de semnătură electronică.