Plasamentele pe piaţa la termen protejează investiţiile în acţiuni

Plasamentele în contracte care dau dreptul cumpărătorului de a achiziţiona sau vinde active suport (contracte futures pe acţiuni, curs de schimb etc), la un preţ prestabilit (opţiuni), au

Plasamentele în contracte care dau dreptul cumpărătorului de a achiziţiona sau vinde active suport (contracte futures pe acţiuni, curs de schimb etc), la un preţ prestabilit (opţiuni), au cumulat, de la începutul acestui an, numai 0,67% din volumul total de tranzacţionare la bursa din Sibiu.
Pe piaţa românească a derivatelor, cota de interes pentru opţiuni abia acum începe să crească. În comparaţie cu întreg anul 2005, volumul realizat pe aceste instrumente financiare a crescut în 2006 cu peste 122%, valoarea contractelor "options" ajungând în anul în curs la aproximativ 1,9 milioane de lei.
Cel care investeşte în opţiuni plăteşte vânzătorului o sumă (aşa-numita "primă") în cadrul unei perioade de timp predeterminate. Principalele roluri ale opţiunilor sunt cele de protecţie a unui portofoliu din piaţa pe care se tranzacţionează acţiuni (spot), dar şi de asigurare împotriva unor schimbări bruşte ale evoluţiilor cotaţiilor, destul de frecvente pe piaţa românească.
De exemplu, în acest moment, un investitor poate achiziţiona dreptul de a vinde sau a cumpăra peste trei luni un contract futures pentru o acţiune care se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti. El negociază un preţ, la care se va realiza tranzacţia la data scadentă. Investitorul poate negocia practic dreptul de a cumpăra (numit "opţiune CALL") sau de a vinde (numit "opţiune PUT") contractul futures respectiv. Practic, cine cumpără opţiuni CALL mizează pe o creştere a pieţei, iar cine le vinde, estimează o depreciere a preţurilor. Achiziţia de opţiuni PUT se face în aşteptarea unei scăderi a pieţei.
"De exemplu, câştiguri importante din cumpărarea opţiunilor PUT s-au obţinut pe fondul corecţiilor din luna iunie de la BVB", explică Decebal Todăriţă, reprezentantul Bursei Monetar Financiare şi de Mărfuri din Sibiu (BMFMS). Astfel, un investitor care a cumpărat în luna aprilie 20 opţiuni PUT pentru derivatele pe acţiunile SIF 2, cu scadenţa iunie, la un preţ de exercitare de 2,2 lei/acţiune, pentru care a plătit o primă de 0,06 lei/acţiune, exercitându-le cu trei zile înainte de scadenţă, la un preţ de 1,502 lei/acţiune, a marcat un profit de 12.760 lei.
Sibiul, peste bursele din Budapesta şi Grecia, la opţiuni
Gradul de complexitate a acestor instrumente financiare rămâne principala cauză invocată de analişti, când se referă la nivelul încă scăzut de atractivitate pentru cei care aleg să joace la bursă. "Este ştiut că aceste instrumente derivate sunt mai sofisticate, gradul lor de complexitate fiind unul din motivele pentru care au pătruns mai greu în sfera de interes a investitorilor", spune Anca Mateş, economist în cadrul departamentului operaţiuni la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri din Sibiu (BMFMS). De la începutul anului, volumul tranzacţionat pe piaţa opţiunilor se ridica la 25.871 contracte (n.r. până în data de 22 noiembrie), luna octombrie aducând volumul-record de 7.599 de contracte de acest gen. "Ascensiunea opţiunilor reflectă maturizarea pieţei de capital autohtone, şi, implicit, a participanţilor acesteia", susţine reprezentantul bursei sibiene. Comparativ cu piaţa autohtonă, pe pieţele externe, opţiunile sunt în general mai lichide, şi prin prisma faptului că investitorii sunt mai sofisticaţi. "Totuşi, volumul opţiunilor realizate pe piaţa BMFMS se plasează peste cel de la bursele din Grecia (ATHEX Derivatives Market) sau Budapesta (Budapest Stock Exchange). Peste volumele options realizate pe piaţa sibiană a derivatelor, se situează, de exemplu, bursa italiană (Borsa Italiana), bursa "EUREX" din Germania şi Elveţia sau "Oslo Bors" din Norvegia", subliniază Anca Mateş.