Planeta, zguduită de taifunul de pe Wall Street

Un faliment, o criză de lichidităţi şi o preluare la preţuri neimaginat de mici acum două luni. Un bilanţ sumbru al instituţiilor financiare americane al cărui ecou se simte şi la

Un faliment, o criză de lichidităţi şi o preluare la preţuri neimaginat de mici acum două luni. Un bilanţ sumbru al instituţiilor financiare americane al cărui ecou se simte şi la Bucureşti.

Scufundarea navei amiral a băncilor de investiţii americane, Lehman Brothers, a pus pe gânduri întreaga piaţă financiară occidentală. Criza internaţională pornită anul trecut din SUA a făcut victimă un mit al stabilităţii instituţionale ce a traversat un secol şi jumătate de evenimente ale pieţei financiare mondiale.

Criza din anul 2008 este considerată mai puternică decât cea din 1930 pentru că numărul instituţiilor afectate este direct proporţional cu notorietatea acestora. Ieri, doar trei nume: Lehman Brothers, AIG şi Merrill Lynch.

Ziua de ieri va intra în istoria dezastrelor pieţelor de capital, unda de şoc a scăderii puternice a cotaţiilor companiilor listate pe marile burse fiind resimţită şi la Bucureşti. Spre deosebire de Bursă, economia privită prin prisma influenţelor sistemului bancar asupra ritmului de creştere pare protejată pe moment. Leul a pierdut o jumătate de punct procentual în faţa euro, ajungând la cotaţia 3,62, în timp ce indicii bursieri s-au scufundat cu 3,67%- până la 5,14%.

Cu excepţia bursei, economia românească este deocamdată protejată de seismul care zguduie acum pieţele financiare din SUA şi Europa de Vest

Evenimentele din piaţa financiară americană provoacă emoţii în România. Specialiştii susţin, însă, că pe termen scurt mediul de afaceri nu va avea de suferit.

Ziua bursieră de luni a debutat sub auspiciile norului negru abătut asupra pieţelor de capital occidentale, odată cu anunţul privind solicitarea băncii Lehman Brothers de trecere sub protecţia legii falimentului.

Faptul că nava amiral a sistemului financiar investiţional american a coborât sub linia de plutire a impresionat puternic pieţele internaţionale. Nu a mai contat că într-un secol şi jumătate de existenţă a trecut cu brio două crize majore şi numeroase furtuni ale pieţelor financiare.

Şi oricum, aceasta a fost doar o picătură care a umplut paharul. Ziua neagră fusese deschisă de ştirea preluării celei mai mari bănci de investiţii din lume, Merrill Linch, de către Bank of America şi de cea a cererii de sprijin financiar pe termen scurt, de 40 miliarde dolari, a celei care până la declinul cotaţiilor de săptămâna trecută, era cea mai mare companie de asigurări de viaţă din lume, AIG.

Roşu spre negru în graficele BVB

Evoluţia cotaţiilor la Bursa de Valori Bucureşti a ieşit din tiparul obişnuit din ultimele luni în care unei serii de descreşteri zilnice îi urma cel puţin o zi de revenire. Modelul "scade toată săptămâna, creşte luni" nu a mai funcţionat. Ieri, la ora 12.00, piaţa era roşu cu scăderi ale tuturor indicilor între 3 şi 4%.

Cu fiecare nouă ştire referitoare la impactul evenimentelor de pe piaţa financiară americană, pe piaţa europeană scăderile se accentuau. Abia spre finalul zilei de tranzacţionare, cotaţiile emitenţilor de la BVB au mai recuperat ceva din pierderile acestei luni negre.

Pericolul nu rezidă din scăderi, ci din faptul că scăderile pronunţate vin pe un volum scăzut al tranzacţiilor. Acesta este semnul unei profunde neîncrederi în piaţă, chiar dacă emiteţii autohtoni nu au dat semnale evidente că performanţele lor ar fi contrare mersului ascendent al economiei, ce înregistrează creşteri istorice record.

"Când America este răcită şi România strănută", consideră Bogdan Baltazar. Fostul preşedinte de bancă şi actual consultant financiar care va fi implicat într-un proiect în care este implicată şi banca de investiţii Merrill Linch. "Cred că am depăşit faza acută a crizei. Invesţiile străine nu îşi vor diminua ritmul pentru că economiile emergente, aşa cum este România, îşi vor păstra magnetismul", apreciază Baltazar.

Creşterea PIB, un scut pe termen mediu

O opinie oarecum optimistă împărtăşeşte şi Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), care consideră că "numai prin ricoşeu poate fi afectată piaţa financiar-bancară. Situaţia din România este diferită". Specialistul BNR apreciază că nu se pot face paralelisme între pieţe cu amplitudine diferită.

"Este o diferenţă între o piaţă în care creditul creşte cu 5% şi o alta în care creşterea este de 50%". Referirea sa vizează temerile privind efectele scumpirii finanţărilor şi limitarea accesului la împrumuturi pentru bănci şi agenţii economici. "În România, cel mai mare pericol îl reprezintă scăderea creşterii economice, ceea ce nu înseamnă nicidecum recesiune", subliniază Lazea.

O consecinţă al efectelor asupra mediului de afaceri internaţional, dar şi asupra celui românesc este intuită de Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România: "Prevăd schimbarea modelelor de afaceri. Chiar dacă banii se scumpesc, nu trebuie uitat că activele se ieftinesc. Aceasta în condiţiile în care nu se pune problema stabilităţii instituţiilor financiare, pentru că în România nu s-a ajuns la un grad de sofisticare a produselor financiare cu cel care a provocat criza americană".

România ar trebui să fie un beneficiar al perioadei de criză, măcar dacă ar fi să avem în vedere că ieftinirea sub 100 de dolari a barilului de petrol avantajează o economie cu creştere economică susţinută.

Filosofia perdantă a politicienilor

"Chiar dacă banii occidentali vor fi restricţionaţi din cauza limitării temporare a resurselor de finanţare, sunt multe alte entităţi economice care în această perioadă deţin lichidităţi pe care va trebui să ştim cum să le atragem", consideră Pogonaru. Ziua pare să se termine pe un fond de optimism reţinut. Valeriu Ionescu, şef operaţiuni piaţă de capital de la BCR, apreciază că este în mare măsură că scăderile generale, dar în special cea de ieri, îşi găsesc explicaţia "într-o percepţie emoţională.

Prezenţa băncilor de investiţii americane era cvasiinexistentă, doar una dintre ele fiind prezentă în acţionariatul unui emitent". Scăderea preţului acţiunilor va avea ca efect o creştere a PER (Price Earning Ratio), indicator care reflectă atractivitatea companiilor.

Între timp, un comunicat de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vine să liniştească deţinătorii de poliţe AIG. "Indicatorii de solvabilitate şi lichiditate ai celor două societăţi româneşti de asigurare care au ca acţionari semnificativi companii din cadrul grupului american AIG respectă cerinţele prevăzute de reglementările prudenţiale în vigoare, având încheiate şi contracte de reasigurare cu mai mulţi reasigurători".

Evenimente care au pus investitorii pe jar

Lehman Brothers (bancă de investiţii care deţine plasamente în aproape toate pieţele financiare din SUA şi Occident) cere protecţia Legii falimentului, declanşând practic un seism financiar;

Bank of America - cea mai mare bancă comercială din SUA - anunţă intenţia de a prelua Merill Lynch, această din urmă bancă fiind aflată, la rândul său, în dificultate;

J.P. Morgan anunţă că va prelua Bear Stearns, în contextul în care alte două mari grupuri financiare americane - Freddie Mac şi Fannie Mae - se află deja în faţa naţionalizării;

Cotaţiile celor mai importante companii europene scad vertiginos, cu până la 5% în şedinţele bursiere de ieri faţă de cele anterioare, pe fondul crizei de peste Ocean;

AIG cere împrumuturi pentru acoperirea retragerilor masive de numerar;

FED extinde gama de garanţii acceptate pentru creditele cu grad înalt de risc, incluzând chiar şi titluri ale unor companii private;

Băncile centrale din ţările UE pregătesc măsuri de contracarare a efectelor crizei, pe care Comisia Europeană le întâmpină cu optimism;

Turbulenţele de pe pieţele financiare au dus la creşterea vânzărilor de petrol, barilul accentuându-şi, astfel, tendinţa de ieftinire.