Piaţa de lobby, o mare necunoscută care se cere legiferată

Activităţile de influenţare legitimă a deciziilor politice (lobby) sunt, în general, bine plătite, dar dimensiunea acestei pieţe încă nu este cunoscută. Pentru mai multă transparenţă şi

Activităţile de influenţare legitimă a deciziilor politice (lobby) sunt, în general, bine plătite, dar dimensiunea acestei pieţe încă nu este cunoscută. Pentru mai multă transparenţă şi recunoaştere a profesiunii de lobbyst, a devenit necesară o lege specifică acestor activităţi.
Liderii unor organizaţii nonguvernamentale şi de afaceri s-au întrunit, ieri, la Bucureşti, pentru a analiza oportunitatea apariţiei unei legi a lobby-ului în România. Chiar dacă în trecut au fost înaintate mai multe iniţiative legislative în acest sens, care au fost respinse, specialiştii au ajuns la concluzia că este nevoie de o reglementare "pentru mai multă transparenţă şi funcţionalitate". Primii paşi către viitoarea lege ar fi recunoaşterea profesiunii de lobbyst, prin înscrierea în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR), includerea acestei activităţi în Codul CAEN şi declanşarea unei dezbateri publice prin care să se lanseze proiectul legislativ. Specialiştii întruniţi ieri au stabilit ca această dezbatere să aibă loc în parlament, în cursul lunii februarie 2007. Până atunci, "vom întreprinde un studiu la nivelul organizaţiilor de afaceri, să vedem în ce măsură sunt dispuşi liderii şi membrii acestora să accepte legalizarea lobby-ului", ne-a declarat preşedintele Academiei de Advocacy, Radu Nicosevici.
Reprezentanţii ONG-urilor şi organizaţiilor de afaceri reuniţi, ieri, la invitaţia Asociaţiei pentru Iniţiative Civice, nu au fost în măsură să cuantifice dimensiunea întregii pieţe româneşti a lobby-ului. Ei sunt, însă, de părere că aici se învârt sume mari şi foarte mari, indiferent sub ce forme se fac respectivele plăţi. Contactate telefonic, surse din această piaţă ne-au declarat că pentru un serviciu reuşit de influenţare prin lobby se pot plăti între 10.000 şi 50.000 de euro, în funcţie de impactul normativului care a fost astfel obţinut sau, după caz, modificat. "Dacă s-ar legifera lobby-ul, s-ar putea impozita profiturile rezultate din aceste prestări de servicii, dar cheltuielile aferente ar trebui să fie deductibile", ne-au mai declarat sursele noastre.
În ţara noastră, lobby-ul şi activităţile de advocacy sunt asimilate, la nivelul opiniei publice, cu traficul de influenţă, au arătat reprezentanţii ONG. Doar traficul de influenţă are o definiţie, să-i zicem oficială, fiind reglementat prin Codul Penal. Această practică este incriminată şi prin Legea nr. 27/2002 pentru ratificarea Convenţiei penale privind corupţia. Consemnăm, în continuare, câteva definiţii ale acestor termeni:
n Lobby influenţarea legitimă a deciziilor politice, o activitate de comunicare profesionist realizată, care implică expertiză legislativă, tehnici discursive şi abilităţi strategice. Într-un articol din presa franceză, lobby-ul a mai fost caracterizat drept "sub-produsul natural al unui stat care funcţionează greşit";
n Advocacy demers comunicaţional care presupune o sensibilizare/influenţare a politicului atât în mod direct, cât şi indirect, cu privire la acele decizii care afectează interesul public;
n Trafic de influenţă primirea ori acceptarea de bani sau alte foloase materiale, săvârşită de o persoană care are influenţă sau care lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina pe acesta să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. Potrivit Codului penal, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.

La Bruxelles activează 18.000 de lobbyşti

Mediatorul conferinţei de ieri, Sorin Ardelean, a arătat că la Bruxelles sunt între 15.000 şi 18.000 de lobbyşti. Dintre beneficiarii acestora, 70% sunt corporaţii şi firme private, 20% reprezintă interesele unor ramuri din economie sau diverse domenii de activitate, iar restul reprezintă interese regionale.