Piaţa construcţiilor trăieşte din vile, birouri şi malluri

Specialiştii estimează însă că, în 2010, jumătate de milion de persoane vor munci pe şantiere

2010 va avea, aşa cum promit autorităţile, 1.000 de kilometri de autostradă, dar şi 500.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale. În prezent, piaţa construcţiilor din România are o creştere anuală de peste 9% şi era estimată la finele anului trecut la aproximativ 7,5 miliarde de euro. Din această sumă, numai 62% reprezintă investiţii în construcţii ridicate recent, iar restul banilor merg către mentenanţă şi reparaţii.
Vinci, de 100 de ori mai profitabilă decât liderul român
Compania franceză de construcţii Vinci a înregistrat la finele anului trecut un profit net de 871 milioane de euro, în timp ce, în dreptul rubricii profit al liderului pieţei din România, Hidroconstrucţia SA, era trecută suma de 8,5 milioane de euro. Disproporţia este evidentă şi rămâne de văzut dacă firmele româneşti vor găsi soluţii de a câştiga licitaţii în faţa unor astfel de coloşi. Mai ales în condiţiile în care pe piaţa autohtonă au apărut deja preluări ale unor firme de profil de către investitori străini. În 2005, Stabag Austria a cumpărat TPA Bucureşti, iar Colas Franţa a achiziţionat un important pachet de acţiuni de la SCCF Iaşi. Preţurile pentru care s-au realizat aceste tranzacţii rămân însă confidenţiale. Este de notat însă faptul că investitorii nu s-au arătat la fel de interesaţi de companiile de construcţii ale vecinilor bulgari. Cu toate acestea, în Bulgaria s-au înregistrat investiţii greenfield-record, în domeniu, de aproximativ 200 milioane de euro.

12 miliarde de euro pentru autostrăzi şi drumuri
Iminenta aderare la Uniunea Europeană presupune masive investiţii de stat. Autorităţile vor trebui să aloce fonduri pentru proiecte de infrastructură pe scală extinsă pentru a se alinia reglementărilor de mediu impuse de UE, incluzând reînnoirea sistemelor de apă şi canalizare. Astfel, concluzia celor de la Deloitte este că sectorul ingineriei civile va depăşi sectoarele rezidenţiale şi nonrezidenţiale de pe piaţă, contribuind semnificativ la creşterea de ansamblu a segmentului construcţii. Cheltuielile guvernului pentru proiecte de construcţii la scală extinsă cu scopul îmbunătăţirii infrastructurii şi facilităţilor turistice ar putea depăşi 3 miliarde de euro anual, până în 2016. De asemenea, autostrăzile şi modernizarea reţelei de drumuri existente ar putea costa viitoarele guverne 12 miliarde de euro, în următorii 8 ani.