Preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură: Peste 70% din ferme nu sunt competitive

EXCLUSIV Preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură, Mihail Dumitru, susţine modernizarea exploataţiilor mici şi spune că fermierii români vor rezista în economia de piaţă doar prin asociere şi nu prin subvenţionarea masivă a producţiei.

A dat Bruxelles-ul pe Bucureşti anul trecut, după 15 ani în care a lucrat la Comisia Europeană, pentru a accepta un post de ministru al Agriculturii. După nouă luni, timp în care a avut ocazia să vadă cum este de ambele părţi ale mesei de negociere (Bruxelles, respectiv
Bucureşti), Mihail Dumitru, în prezent preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, spune că sectorul agricol autohton este „incoerent ca voce".

Sectorul agricol este divizat

„Am avut percepţia unui sector agricol mult mai structurat. Are doar două componente, vocile celor mari şi ale celor mici, şi e greu să le armonizezi", explică el. Iar cei mici sunt de trei ori mai mulţi, însă au o putere direct proporţională cu dimensiunea terenului aflat în proprietate. Astfel, peste 70% din agricultura rurală nu este integrată în economia de piaţă şi produce tot ca pe vremuri pentru consumul familiei. Dumitru spune că nu susţine eliminarea acestor exploataţii, însă singura cale pentru reducerea importurilor de alimente este tocmai modernizarea şi impulsionarea producţiei acestor ferme. Şi asta în timp ce datele oficiale arată că din cele 4,2 milioane de ferme existente la nivel naţional, circa 1,9 milioane sunt atât de mici încât nu pot primi nici măcar subvenţii pe suprafaţă (terenul agricol este sub un hectar). „Eu am tot spus, în perioada mandatului meu, nu fiţi atât de dependenţi de banii Guvernului, banii de la stat vă pot doar ajuta, dar nu sunteţi competitivi doar pe baza lor", spune Dumitru.

Ce a făcut însă concret fostul ministru? „Am făcut solicitare la Bruxelles, în iunie-iulie, ca agricultorii ecologici să primească sprijin pentru culturile lor, ei primind în prezent doar subvenţie pe hectar. Sprijinul va acoperi costurile cu certificarea producţiei sau pierderea de venit în urma trecerii la agricultura fără pesticide, la fel ca în restul statelor europene", arată acesta. El mai spune că răspunsul Comisiei poate veni într-un termen de patru luni de la solicitare. Pentru ca acest sprijin să fie introdus din 2011, proiectul ar trebui să fie gata la finele anului. În prezent, singurul ajutor de la stat este plafonul anual de trei milioane de euro, alocat pentru 1.800 de ferme care sunt în perioada de conversie.

O parte dintre fermieri nu vând cu factură

Unul dintre proiectele propuse de Dumitru în colaborare cu Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară va fi gata săptămâna viitoare. Este vorba despre simplificarea autorizării sanitar-veterinare a producătorilor mici comparativ cu cei mari. Contactat de „Adevărul", preşedintele Autorităţii, Radu Roatiş, spune că în maximum 10 zile, proiectul va fi publicat în Monitorul Oficial.

În ceea ce priveşte posibila comercializare a produselor micilor producători în marile lanţuri de magazine, Dumitru spune că, din discuţiile pe care le-a avut şi cu reprezentanţii hipermarketurilor, principalele probleme sunt imposibilitatea de a asigura constanţa livrărilor şi vânzarea produselor cu acte. Soluţia? „Asocierea şi vânzarea la comun la fel ca în celelalte state europene şi înregistrarea la Registrul Comerţului. La noi, însă, chiar şi după 20 de ani, asocierea este privită în acelaşi mod ca şi colectivizarea", constată oficialul. Nici fondurile europene destinate grupurilor de producători agricoli nu se bucură de prea mare interes. Potrivit datelor oficiale, există doar 106 grupuri de producători din care doar şase au aplicat pentru obţinerea de fonduri europene pentru investiţii.

Acces dificil la fondurile UE

Răspunsul sec şi direct - „sistemul administrativ local este de zece ori mai haotic decât cel de la Bruxelles" - vine tocmai din partea celui care a coordonat timp de trei ani Programul Naţional de Dezvoltare Rurală al României la Comisia Europeană. „De multe ori a fost nevoie de reglementări ale autorităţilor locale care practic se suprapuneau peste cele ale Comisiei, deşi acelea aveau deja valoare de lege", spune Mihail Dumitru.

„Nu vă sprijiniţi numai pe subvenţii"

Cum vrea Mihail Dumitru să schimbe imaginea agriculturii autohtone din postura de preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură? Inginerul agronom spune că strategia Comisiei pe care o conduce va trebui să impulsioneze fermele să devină entităţi economice şi să nu se sprijine doar pe subvenţiile de la Uniunea Europeană. „Această evoluţie este şi una dintre principiile viitoarei Politici Agricole Comune, iar fermele foarte mici vor dispărea pe cale naturală ca şi până acum", arată Dumitru.

Strategia Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură va fi centrată pe cinci direcţii şi va stabili regulile pe care trebuie să le urmeze agricultura românească în perioada 2013-2020. Aceasta va fi prezentată în plenul Parlamentului în luna decembrie, iar, în prezent, cele cinci direcţii sunt discutate în cadrul unor grupuri de lucru. Primele două direcţii vor fi viza piaţa funciară, creditarea şi forţa de muncă din mediul rural. „Mulţi fermieri mari au nevoie de tractorişti, care să ştie să folosească un astfel de utilaj, am putea organiza cursuri de pregătire seara în şcolile de clasă", explică Dumitru. Iar tinerii pot fi număraţi pe degete.În doar 226.000 de exploataţii româneşti, din cele 4,2 milioane de unităţi, fermierii au puţin peste 34 de ani. „Când a trebuit să negociez măsura privind instalarea tinerilor fermieri (n.red.Măsura 112) am avut probleme în a explica cum de un sector unde locuieşte jumătate din populaţia ocupată a ţării are nevoie de aceşti bani", spune el.

Produse tradiţionale şi frizerii

O cale pentru a-i împiedica pe tineri să părăsească mediul rural este dezvoltarea de activităţi conexe agriculturii, sprijin cuprins în cea de-a treia măsură. „Vorbesc de afaceri mici, de frizerii sau vânzarea de produse tradiţionale. Să nu mai trebuiască să facă câţiva kilometri până în cel mai apropiat oraş vecin", spune el. Întrebat de bani, el spune că „injecţia de capital va veni tot din fonduri europene".

În al patrulea rând, Dumitru explică că România va trebui să separe producţia de alimente de cea de energii regenerabile. „În prezent se cultivă legal doar porumb modificat genetic. Pe viitor va trebui să regionalizăm producţia, în zone precum Bărăganul sau la câmpie, unde se pot cultiva plante pentru biotehnologie, iar Transilvania şi Moldova sunt mult mai adaptate culturilor ecologice", spune Dumitru.

Restructurarea Comisiei

Una dintre măsurile propuse de Mihail Dumitru este reducerea numărului de membri ai Comisiei Prezidenţiale de la 29, în prezent, până la 20. „Sunt doi reprezentanţi din sectorul ovinelor, horticol sau irigaţii", spune el.