După ce s-au chinuit luni întregi să întocmească dosarele pentru accesarea de fonduri europene, aproape 600 de români au reziliat contractele pentru că nu au mai avut bani de cofinanţare. Proiectele anulate însumează 125 de milioane de euro şi trebuiau să fie derulate prin Programul SAPARD şi prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FADR).
Criza financiară şi faptul că băncile au îngreunat foarte mult obţinerea de credite au dat peste cap planurile a 582 de români care sperau să-şi dezvolte afacerile din sectorul alimentaţiei publice şi din agricultură cu ajutorul fondurilor europene.
După ce s-au chinuit luni întregi ca să întocmească toată documentaţia necesară şi au fost acceptaţi pentru a obţine fonduri SAPARD sau FADRR, antreprenorii se dau bătuţi şi reziliază contractele, deoarece nu mai au bani pentru cofinanţare.
Anghel Şchiopu, administratorul firmei Veroly Pat, o patiserie din Drobeta Turnu- Severin, este unul dintre investitorii care intenţionau să ia bani de la Uniunea Europeană pentru a-şi dezvolta afacerea. Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit i-a dat anul trecut undă verde pentru proiectul său de modernizare a unui laborator de cofetărie-patiserie, în valoare de peste 300.000 de euro.
„Am făcut un credit ca să-mi pot plăti cofinanţarea la proiect şi, la început, mi-au spus că dobânda o să fie de 4,5%. Apoi m-am trezit cu o dobândă de 18% plus comisioanele aplicate de bancă şi normal că nu mi-am mai permis să plătesc. Păcat că am cheltuit atâţia bani pe hârţogăraie, că eu am ajuns la concluzia că tot ăia care au bani primesc fondurile", a declarat, amăgit, Anghel Şchiopu.
Omul spune că, în vremuri de criză cum sunt acestea, e mai bine să ţii de bani şi să nu te aventurezi în investiţii masive. Antreprenorul regretă că a dat atâţia bani pentru realizarea unui proiect care nu se va materializa niciodată.
„Doar pentru actele pe care le-am avut de depus, pentru avize şi toate celelalte hârtii necesare, am cheltuit până acum peste 4.000 de euro. Bani pierduţi aiurea!", spune Şchiopu.
În situaţia severineanului mai sunt alţi 50 de afacerişti din toată Oltenia, care au decis să renunţe la milioanele de euro venite de la Uniunea Europeană pentru că nu au avut de unde să plătească banii de cofinanţare.
Cele mai multe contracte reziliate (502, în valoare de 97,23 de milioane de euro) au fost cele care ar fi trebuit să se deruleze prin intermediul programului SAPARD, care s-a încheiat la 31 decembrie 2009, iar restul de până la 582 au fost prin FEADR, program ce este activ încă.
„ Pentru SAPARD, contractele au fost reziliate din varii motive, precum neregularităţi descoperite, renunţarea la afacere sau depăşirea termenelor de execuţie. În cazul FEADR, majoritatea anulărilor sunt motivate de lipsa de capacitate financiară proprie pentru derularea proiectului atât din sursele proprii, cât şi din credite bancare", explică Mihail Gavril Vădan, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
Ce se întâmplăcu banii rămaşi?
Potrivit oficialului APDRP, banii rezultaţi din rezilierea contractelor SAPARD vor trebui înapoiaţi Comisiei Europene, iar cei care provin din FEADR vor fi realocaţi pentru măsurile de finanţare din care provin contractele întrerupte.
Totodată, şeful APDRP a punctat că resursele financiare proprii contează cel mai mult în dezvoltarea unei afaceri cu bani europeni.
Mai avem trei ani
Cei care vor să obţină bani europeni prin intermediul FEADR, mai au timp să o facă până în anul 2013. Prin FEADR se derulează programe pentru dezvoltarea producţiei agricole şi silvice, precum şi a industriilor aferente acestora.













* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza