Pesta porcină, imposibil de controlat

Autorităţile sanitar-veterinare cer revenirea la vaccinarea antipestă

şi este necesară reintroducerea vaccinării. Preşedintele Autorităţii, Marian Avram, apreciază că "s-a negociat în genunchi" cu autorităţile europene, iar menţinerea nevaccinării va însemna moarte sigură pentru zeci de complexuri de creştere a porcilor.
România nu mai exportă carne de porc din 2003, după ce au fost înregistrate primele focare de pestă porcină. Specialiştii susţin că boala exista şi înainte, dar nu era raportată. Conform angajamentelor luate în faţa autorităţilor de la Bruxelles, pentru a eradica boala, România a sistat vaccinarea antipestă de la 1 ianuarie 2003 în gospodăriile populaţiei şi de la începutul anului în complexele comerciale. După o explozie iniţială de focare - acestea au ajuns în primă fază la câteva mii - situaţia a început să arate mai bine. Porcii din focar sunt sacrificaţi imediat, iar proprietarul este despăgubit. De la începutul acestui an, au fost înregistrate 456 de focare de pestă în 32 de judeţe, fiind afectaţi 3.173 de porci. La începutul lunii august, mai erau active 106 focare, în 19 judeţe. Cheltuielile ANSVSA pentru pesta porcină s-au cifrat în acest an la 1,2 milioane de euro.

Din 278 de complexuri industriale, doar 2 sunt sigure
Dacă din gospodăriile populaţiei focarul poate difuza uşor, numărul porcilor afectaţi nu este foarte mare. Problema se pune acut însă în complexurile industriale, care au sistat vaccinarea antipestă doar de la începutul anului. Până acum nu au apărut cazuri de focare în complexuri, pentru că vaccinul făcut în decembrie şi-a făcut efectul. La şapte luni de la sistarea vaccinării, situaţia poate deveni explozivă "foarte repede", spun autorităţile veterinare. Conform lui Marian Avram, din cele 278 de complexuri de creştere a porcilor, din care 7 sunt foarte mari, doar două s-au declarat sigure pe măsurile lor de biosecuritate şi îşi asumă nevaccinarea antipestă.

Strategia antipestă, la 1 septembrie
La 1 septembrie, România trebuie să prezinte oficialilor europeni strategia de eradicare a pestei. Marian Avram spune că gospodăriile ţărăneşti trebuie disociate, ca abordare, de marile complexuri. Din cei 4,5 milioane de porci crescuţi în România, 2,5 milioane sunt crescuţi în gospodăriile populaţiei. Veterinarii susţin ca pentru gospodăriile ţărăneşti să fie reintrodusă vaccinarea, în timp ce complexurile comerciale să-şi asume, pe proprie răspundere, vaccinarea sau nevaccinarea. Acest sistem ar urma să fie menţinut cel puţin 2 ani, până când se rezolvă patru probleme esenţiale, care compromit orice sistem de monitorizare: identificarea animalelor şi înregistrarea tuturor exploataţiilor, biosecuritatea creşterii, controlul circulaţiei animalelor şi ecarisarea teritoriului. Strategia naţională antipestă costă anual 70 milioane de euro.
Cât timp carnea se transportă de colo-colo în portbagaj, iar porcii sunt crescuţi lângă gropile de gunoi ale marilor oraşe, nu poate fi vorba de un control al pestei. Abia de monitorizare. Cât despre exporturi, doar după 6 luni de când nu am mai înregistrat nici un focar, porcul românesc ar putea începe să-şi depună actele pentru paşaport.