Pericol: motorul cresterii economice - consumul intern alimentat masiv de importuri

Romania a exportat in martie marfuri si servicii in valoare record pentru perioada de dupa 1990. Nivelul lunar de 1616,9 milioane euro a dat prilejul statisticii oficiale sa consemneze ca atare

Romania a exportat in martie marfuri si servicii in valoare record pentru perioada de dupa 1990. Nivelul lunar de 1616,9 milioane euro a dat prilejul statisticii oficiale sa consemneze ca atare performanta din martie, prin aceasta simpla mentiune, subliniata ca atare in comunicat, reusind sa dea un caracter oarecum festiv evolutiei comertului exterior al Romaniei in trimestrul I 2004. Mai putin luminoasa apare insa imaginea activitatii de comert exterior daca este analizata prin prisma importurilor. Valoarea acestora, chiar daca nu reprezinta un record absolut (acesta s-a inregistrat in octombrie 2003), este uriasa: peste 2 miliarde de euro. In aceste conditii deficitul comercial al tarii pe primul trimestru, de 1016,1 milioane euro este, de asemenea, un record istoric. Din pacate, evolutia comertului exterior din primul trimestru nu face decat sa confirme tendinta din perioada anterioara, aceea ca motorul cresterii economice nu mai este reprezentat de exporturi, ci de un consum intern alimentat masiv de importuri. "Este nefericit sa compari datele din primul trimestru al acestui an cu cele din primele trei luni ale anului trecut, cand importurile au avut o valoare foarte scazuta" - comenta recent Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, apreciind ca datele din perioada ianuarie-martie 2004 arata o usoara echilibrare a balantei externe, dar ca trebuie analizat "ce e in spatele acestor exporturi". Ei bine, la prima vedere, in spatele exporturilor nu se regaseste nimic deosebit, concluzia ramanand, pana una-alta, aceeasi: ca economia romaneasca ca sa castige un euro, trebuie sa cheltuiasca doi. Structura comertului exterior nu a cunoscut vreo modificare semnificativa, articolele de imbracaminte constituind in continuare "varful de lance" al exporturilor, urmate de grupa de produse reprezentand masini si dispozitive mecanice si electrice. Ponderea covarsitoare a principalelor produse exportate de Romania nu inseamna altceva decat forta de munca ieftina, fier vechi si marfuri energofage si nu sunt semne de schimbare. Reducerea deficitului de cont curent, cea mai serioasa preocupare macroeconomica din ultimele luni, nu da deocamdata rezultatele scontate. In schimb, explozia importurilor din care o buna parte este reprezentata de bunurile de consum de la alimente, la ultimele modele de autoturisme de lux abia iesite din faza de prototip indica o cerere interna a carei finantare nu poate proveni decat din economia neagra, aceea care scapa statisticii. In ultima vreme, poate si pe fondul unei campanii electorale de care nu vom scapa pana spre sfarsitul anului, autoritatile incearca sa minimalizeze problema deficitului de cont curent, repetand intruna ca este finantabil. Desigur, orice este, la urma urmei, finantabil, problema este cu ce costuri. Nici din acest punct de vedere lucrurile nu sunt foarte clare, cifrele negociindu-se inca cu Fondul Monetar International. Cert este ca de la un deficit bugetar de 3 la suta, "ultima strigare" a ministrului Tanasescu este de 2,1 la suta din PIB. Lasand la o parte faptul ca aceasta tinta de deficit va deveni "oficiala" cel mai probabil abia la jumatatea anului in curs, ministrul Finantelor, banuim, din aceleasi ratiuni electorale, nu oboseste in a repeta ca nu se va umbla la cheltuieli, ci vor creste spectaculos incasarile.