Patronatele se bat pentru reprezentativitatea naţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După patru ani de la apariţia primei legi a patronatelor (356/2001), Ministerul Muncii s-a decis să o modifice. Integrarea vine şi nu e clar cine participă în dialogul tripartit - guvern,

După patru ani de la apariţia primei legi a patronatelor (356/2001), Ministerul Muncii s-a decis să o modifice. Integrarea vine şi nu e clar cine participă în dialogul tripartit - guvern, patronat, sindicate -, nici la Bruxelles nu e clar cine va merge. Ovidiu Nicolescu, preşedintele patronatului IMM-urilor, spune că lunar vor trebui să meargă la Bruxelles, din cadrul Consiliului Economic şi Social, 15 reprezentanţi ai mişcării patronale. Acum există circa 11 patronate reprezentate în CES, dar, însumând declaraţiile fiecăruia privind numărul de salariaţi şi contribuţia la PIB, numărul salariaţilor din economie ar trebui să fie triplu, iar PIB-ul aşijderea. Noua lege trebuia să facă curăţenie în mişcarea patronală - după unele opinii -, dar fără să îngrădească dreptul la asociere. Ioan Cezar Corâci, preşedinte UGIR 1903, vrea o lege fermă care să facă curăţenie în mediul patronal. El propune reprezentativitate naţională numai pentru patronatele care reunesc societăţi comerciale care fac minimum 5 la sută din PIB pentru federaţii şi minimum 25 la sută pentru confederaţii. El consideră că astfel ar rămâne numai 2 - 3 patronate puternice - CPISC, UGIR 1903, Conpirom şi CNIPMMR - parteneri veritabili de discuţie atât pentru stat, cât şi pentru organismele europene. În opinia lui Adrian Izvoranu, preşedintele CPISC, un patronat al marilor angajatori, cu 463.000 de salariaţi, legea patronatelor nu există nicăieri în Europa, e redundantă şi ar trebui să existe în cadrul Legii CES-ului. Adrian Izvoranu nu este de acord nici cu reprezentativitatea naţională a IMM-urilor - ca patronat -, nici cu orice tip de facilităţi acordate patronatelor - terenuri în concesiune sau sedii acordate de stat, similar partidelor - sau orice alte tipuri de subvenţii. În schimb, Ovidiu Nicolescu, preşedintele patronatului IMM-urilor, care reuneşte 58.000 de firme cu peste 350.000 de salariaţi, spune că o posibilitate de finanţare - precum o cotă din impozitul pe profit virat de întreprinzători la stat - ar întări patronatele şi ar garanta independenţa acestora, departe de mari afacerişti şi cercuri de interese. Adrian Izvoranu susţine importanţa organizării locale a patronatelor în perspectiva fondurilor structurale - care vor fi alocate pe criterii regionale -, iar mediul privat va fi cel care va cofinanţa proiectele europene.

Teme în litigiu
l ce înseamnă reprezentativitate naţională
l criteriile de reprezentativitate - cantitative şi calitative
l facilităţile acordate patronatelor
l criteriile de asociere

Modificări principale:
Ă iniţiatorii proiectelor legislative care privesc mediul patronal nu mai sunt obligaţi să obţină "avizul consultativ scris şi motivat"
Ă patronatele se pot înfiinţa după 3 criterii: teritorial, după domeniul de activitate, apartenenţa la IMM-uri
Ă noua lege limitează dreptul persoanelor fizice autorizate la înfiinţarea unui patronat, acestea se pot afilia ulterior
Ă reprezentativitatea naţională nu poate fi obţinută de patronatele organizate pe criterii teritoriale Ă se schimbă modul în care patronatele obţin personalitate juridică; se înfiinţează Registrul Organizaţiilor Patronale, care va fi public - pe site-ul Ministerului Muncii
Ă patronatele se reînregistrează la tribunal, iar datele declarate - privind componenţa, salariaţii reprezentaţi, patrimoniul etc. - vor fi verificate; până acum, pentru înregistrarea organizaţiilor patronale erau suficiente declaraţiile pe proprie răspundere
Ă reprezentativitatea naţională o acordă tribunalele
Ă o societate comercială poate face parte dintr-un singur patronat, acesta dintr-o singură federaţie

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite