Pana de curent din SUA a produs pagube cat un mare cutremur

Joi, America s-a confruntat cu cea mai mare pana de curent din istorie. In total, in nord-estul SUA au fost afectate peste 50 de milioane de oameni, iar, dupa o noapte de eforturi sustinute ale

Joi, America s-a confruntat cu cea mai mare pana de curent din istorie. In total, in nord-estul SUA au fost afectate peste 50 de milioane de oameni, iar, dupa o noapte de eforturi sustinute ale specialistilor, situatia n-a fost remediata decat partial. Pana vineri seara, autoritatile americane n-au dat publicitatii nici o estimare a pagubelor provocate de intreruperea de curent si nici n-au explicat care sunt cauzele producerii ei. Dar, bazandu-ne pe experienta oferita de alte incidente similare, se poate aprecia atat faptul ca aceste pagube sunt uriase, de ordinul zecilor de miliarde de dolari, cat si filmul dezastrului care a lasat in intuneric mai multe metropole americane si canadiene. Teoretic, un sistem energetic e pregatit sa isi restabileasca echilibrul si parametrii de functionare la aparitia oricarui incident neprevazut, cum ar fi iesirea brusca din functiune a unei centrale sau a unei linii de transport de energie. Initial, in secunda in care se produce incidentul, au loc niste procese automatizate: sistemele de protectie izoleaza zona afectata, iar sistemele de reglare incearca dupa aceea sa compenseze deficitul de energie folosind alte linii si surplusul de energie din sistem. Abia dupa aceea intervin operatorii umani, care pun in functiune noi capacitati sau activeaza "rezervele rapide", centralele care sunt pornite, dar functioneaza sub puterea nominala tocmai pentru a contracara efectele unor astfel de incidente. Dar, cateodata, dintr-un motiv sau altul, zona lovita nu poate fi rapid izolata si suge energie din sistem. Liniile electrice spre acea zona se supraincarca, retelele se congestioneaza, cum zic specialistii, iar acest lucru obliga sistemele de protectie ale liniilor sa actioneze si sa le deconecteze. Acest lucru duce la aparitia unor supraputeri pe alte linii, care, la randul lor, sunt deconectate. In acest moment, un incident local s-a transformat intr-o avarie de sistem. In continuare, dupa principiul dominoului, in cateva secunde, alte si alte linii sunt aruncate afara. Dupa aceea, apare o problema mai grava, deconectarea grupurilor energetice. Practic, centralele produc cantitati uriase de energie, dar nu mai au suficiente linii ca s-o trimita toata spre consumatori. Asa ca, imediat, protectiile centralelor actioneaza la scaderea parametrilor acestora, le scot din sistemul energetic si tone de abur fierbinte sunt evacuate spre atmosfera. Exact acest lucru s-a intamplat in America, unde 21 de centrale au fost scoase din functiune in doar trei minute. In aceste conditii, sistemul energetic devine instabil, unii parametri au fluctuatii mari, iar aceste pendulatii in sistem pot pacali unele protectii care elimina retelele inca necontaminate. La randul lor, consumatorii industriali si casnici sunt deconectati, pentru ca intra in functiune tot soiul de alte protectii, de tensiune, de frecventa sau la scurtcircuit. Pagubele produse de acest fenomen sunt uriase. In primul rand e vorba de avarierea unor echipamente energetice. Centralele, fie ele nucleare sau pe carbune, gaze sau pacura, au fost oprite brusc, nerespectand procedura normala care prevede reducerea puterii treptat. In multe cazuri, se supratureaza turbine, se distrug lagare si alte piese in miscare. Cazanele, care sunt mari cat un bloc cu zece etaje, se aleg cu conductele gaurite. In acest fel, repornirea imediata e imposibila. Nu intamplator, americanii au anuntat ca au probleme si cu zece centrale nucleare. Apoi, e vorba de pagubele provocate in industrie, in special in cea metalurgica si chimica. Unele cuptoare electrice, fara curent, ingheata si se transforma in "ursi", adica respectivul cuptor face un corp comun cu masa de metal incandescent si singura solutie e dinamita. Un fenomen similar a avut loc in Romania pe 8 mai 1977. Atunci, caderea unei linii de 110 kV de la Tismana, urmata de caderea altei linii de 220kV de la Bicaz, a provocat o reactie in lant. Pana la urma, sistemul energetic romanesc s-a rupt in doua, Transilvania fiind separata de restul tarii. Incercarea unui dispecer de a realipi bucatile a provocat un dezastru, pentru ca cele doua regiuni aveau parametri foarte diferiti, ceea ce a produs dezechilibrarea definitiva a sistemului. Acesta a fost pus in functiune pe bucati, folosindu-se "insulele" de retea din jurul centralelor functionale. Una peste alta, pagubele produse de acea pana de curent au fost comparabile cu cele produse de cutremur. Acum, in America, conform unei estimari modeste, pagubele sunt de zeci de ori mai mari ca la noi. Regiunile afectate, in special New York, Detroit, unde sunt concentrate fabricile de automobile, sunt puternic industrializate. In opinia lui Jean Constantinescu, presedintele Transelectrica, pana de curent "va provoca in mod cert o schimbare a politicii energetice a Statelor Unite. E vorba de intarirea retelelor, care, pana acum, n-a fost o prioritate, prin folosirea statiilor back to back capabile sa limiteze avariile de acest gen, desi aceste statii sunt destul de scumpe. Vor fi procese, companiilor de electricitate li se vor cere daune imense, iar sistemul informatic si de piata al energiei va fi reformat".