Pagubele pentru agricultura din cauza secetei - cat patru transe de la FMI

Pagubele produse de seceta au atins incredibila suma de 15.000 miliarde lei, potrivit declaratiei lui Adrian Radulescu, presedinte al LAPAR. Producatorii agricoli spun ca subventiile acordate de

Pagubele produse de seceta au atins incredibila suma de 15.000 miliarde lei, potrivit declaratiei lui Adrian Radulescu, presedinte al LAPAR. Producatorii agricoli spun ca subventiile acordate de guvern pentru achizitionarea echipamentelor de irigatii au venit mult prea tarziu, cand mare parte din culturi erau deja parjolite de seceta. Oricum, doar 3-4 % din fermieri beneficiaza de udare prin sistemele de irigatii, pentru ca se iriga doar 500.000-600.000 ha din cele 10 milioane ha arabile, afirma Radulescu. Pentru a vedea care sunt cu adevarat efectele secetei, am solicitat opinia unora dintre reprezentantii producatorilor agricoli din judete cu profil agricol. "Subventiile - frectie la picior de lemn" Dumitru Marinescu, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli din judetul Giurgiu, spune ca "de fapt toate subventiile acordate de Ministerul Agriculturii au fost bani aruncati pe fereastra, frectie la picior de lemn. Notiunea de ajutor arata un sprijin pentru cineva care a realizat ceva si mai are putin pana finalizeaza. Dar cand fermierii nu au nici productie, nici resurse financiare, datorii cu duiumul, un ajutor de 1-2 milioane lei pe hectar sunt bani aruncati pe fereastra". Apoi adauga: "Ce subventie la samanta, cand nimeni nu mai vrea sa semene, ca nu are cu ce sa pregateasca terenul pentru insamantare?! Toata declaratia cu subventionarea are doar valoare electorala". La randul sau, Adrian Radulescu este de parere ca "subventia de 2 milioane lei pentru cei cu mai putin de 5 ha are un scop clar electoral", motivand ca "cei care au pana la 5 ha nu fac productie pentru piata, deci sunt bani aruncati in vant". Nici mult trambitatele subventii pe produs nu au ajutat producatorii, pentru ca de fapt nu s-au obtinut recolte. In ce priveste pagubele de pana acum, numai in judetul Giurgiu, care are o suprafata agricola de 240.000 ha arabile, din care 90% sunt in sectorul privat, pierderile din cauza secetei sunt de circa 30 milioane dolari, spune Marinescu. La randul sau, Marcel Cucu, vicepresedintele LAPAR, afirma ca, in judetul Braila, pagubele din cauza calamitatilor se ridica la circa 350 miliarde lei. Culturile din toamna? Care culturi?! "Terenurile nu pot fi arate, nu se lipeste plugul de pamant, din cauza lipsei totale de umiditate in stratul de 40 cm", ne spune un producator agricol din Giurgiu. Pentru rapita, terenul ar fi trebuit deja sa fie pregatit pana acum, asa ca in sudul tarii nu va fi infiintata aceasta cultura, spune Marinescu. "La orz ar trebui sa inceapa insamantarea in doua saptamani, dar, asa cum stau lucrurile, termenul nu se va respecta. Sistemul de irigatii a fost scos din functiune de o saptamana, din cauza scaderii accentuate a nivelului Dunarii. In jur de 20-25 septembrie ar trebui sa inceapa infiintarea culturilor de grau, dar prea putini fermieri vor mai cultiva grau. Cine va cultiva grau va cultiva degeaba, pentru ca nu va rasari. Primele ploi sunt anuntate in noiembrie, cand este anuntata si instalarea iernii, deci acest grau va fi pus de pomana, iar la anul ne vom trezi in aceeasi situatie, ca nu avem grau", concluzioneaza presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli din Giurgiu.