Ospitalitatea românească duce lipsă de personal calificat

Industria ospitalităţii din România, una dintre cele mai efervescente din această zonă a Europei, se confruntă de câţiva ani cu o migraţie substanţială a forţei de muncă spre ţări din

Industria ospitalităţii din România, una dintre cele mai efervescente din această zonă a Europei, se confruntă de câţiva ani cu o migraţie substanţială a forţei de muncă spre ţări din Occident, unde salariile sunt mai mari. În contextul în care numai la nivelul Capitalei se aşteaptă ca investiţiile în acest sector să depăşească un miliard de euro până în 2009, companiile din domeniu se luptă pentru a-şi păstra angajaţii.
Deschiderea a trei hoteluri Ramada, precum şi a gigantului Bucureşti Radisson SAS în următoarele luni va "arunca" pe piaţa Capitalei peste 700 de noi camere, care se vor adăuga la cele circa 6.000 deja existente. Întrebarea care se pune este: vor fi absorbite acestea de către piaţă şi, chiar şi aşa, de unde se va lua mâna de lucru necesară?
Pentru hotelul de patru stele Novotel, deschis recent pe Calea Victoriei, au fost angajate circa 200 de persoane, pentru un număr de 259 de camere. Un calcul simplu ar spune că noile hoteluri vor necesita între 600 şi 700 de noi angajaţi, cel puţin, incluzând managerii de nivel mediu sau de top. Într-o industrie unde nu există o şcoală de calitate, cifra este foarte mare. Pe de altă parte, apariţia pe piaţa Bucureştiului a unui număr destul de mare de camere hoteliere într-un timp scurt va mai crea o problemă deşi fluxul de oameni de afaceri care se cazează la hotelurile autohtone este în creştere, există posibilitatea ca gradul de ocupare a unităţilor deja existente să scadă cu un procentaj de 5-10%, conform experţilor. Pe de altă parte, hotelierii estimează că piaţa muncii la nivel local, referitor la specialiştii în domeniu, este acoperită doar în proporţie de 60-70%.
Mi-am deschis un hotel. Cu cine îl operez ?
"Când ai un angajat, trebuie să îi faci şi training, care costă", spune Ray Iunius, profesor al şcolii hoteliere de la Lausanne, una dintre cele două cele mai faimoase instituţii de profil din lume. Potrivit acestuia, lupta pentru angajaţi va deveni un aspect important pe piaţa Bucureştiului.
"Dacă nu îi faci training, rişti să nu ştie ce să facă, iar după ce îi faci, rişti să plece în străinătate", explică el. Iunius ridică o problemă foarte importantă: migraţia forţei de muncă locale către străinătate. Şi nici nu este de mirare, din moment ce, pe acelaşi post, un român poate câştiga şi de câteva ori mai mult peste hotare.
şcoala de la Lausanne a demarat recent la nivel local un program de training pentru 25 de manageri de nivel mediu în România. Astfel, timp de 11 luni, profesori din Elveţia vor veni în România, unde vor preda cursuri din domeniul ospitalităţii. Jucătorii din industria de profil estimează că promovanţii acestui curs vor constitui prima generaţie de general manageri pentru hotelurile de top din România, în contexul în care acestea funcţionează în prezent cu expaţi.
Angajaţii vor veni înapoi în 2010
"Nu putem să ne
batem
cu ofertele venite de pe vasele de croazieră care angajează români, de exemplu", spune Mioara Gheorghe, director de marketing al hotelului de cinci stele Crowne Plaza. Potrivit acesteia, ofertele din această direcţie sunt de până la 3-4 ori mai mari decât salariile încasate în România. Pe de altă parte, estimează Gheorghe, toţi cei plecaţi la muncă în străinătate urmează să se întoarcă în România în 2-3 ani, după ce salariile locale se vor alinia la cele din UE.
"Cu toţii se vor întoarce şi vor avea şi o experienţă în străinătate, ceea ce este benefic pentru hotelurile din România. Aici însă sunt foarte mici salariile deocamdată şi vor trebui să crească, altfel vor pleca toţi", explică reprezentantă Crowne Plaza.
"Banii sunt şi vor fi întotdeauna un aspect important, care îi poate face pe oameni să plece în străinătate la muncă. E clar că România nu poate concura cu salariile europene sau americane", consideră Jerry van Schaik, directorul general şi acţionarul majoritar al hotelului de trei stele Rembrandt din Capitală. Pe de altă parte, van Schaik este de părere că aspectul material nu mai este cel mai important în astfel de decizii. Foarte importante, spune el, sunt traningul la locul de muncă, dar şi alte beneficii, precum dezvoltarea unei cariere sau posibilitatea de a călători.
"Există o lipsă de personal bine calificat, iar cererea creşte în fiecare zi. Pentru hoteluri şi restaurante este greu să păstreze angajaţii buni, volatilitatea este foarte mare, iar oamenii îşi schimbă foarte uşor locul de muncă", explică van Schaik. Potrivit acestuia, este o provocare pentru hotelieri să creeze circumstanţele potrivite pentru a-şi asigura un staff de calitate.
"Trebuie să înţelegem că loialitatea nu este un fapt, ea trebuie câştigată din ambele părţi", a conchis el.
"Problema este că nu avem profesori de calitate. Trebuie să fie profesori care au lucrat în străinătate, care au văzut acest business şi în afara României", consideră, pe de altă parte, Mioara Gheorghe. Soluţia ei este adoptarea unui sistem în care, la şcolile de profil, să predea profesori care fie au lucrat în cadrul unui lanţ internaţional care activează la nivel local, fie au experienţă în hotelurile din străinătate.
"Spun lanţuri internaţionale pentru că acestea impun anumite standarde, rigoare, profesionalism şi pun accent pe training", continuă aceasta. Deja, subliniază Gheorghe, pe fondul lipsei de personal, se fac angajări pe criterii de tip personalitate sau atitudine, în funcţie de acestea făcându-se traningul.