Ortacii din Maramureşau ajuns patroni în turism

27.000 de mineri din zona Maramureşului au fost nevoiţi să părăsească locurile de muncă din subteran. Majoritatea a ales să plece la muncă în străinătate, alţii s-au "reconvertit" şi au

27.000 de mineri din zona Maramureşului au fost nevoiţi să părăsească locurile de muncă din subteran. Majoritatea a ales să plece la muncă în străinătate, alţii s-au "reconvertit" şi au ajuns zidari, lăcătuşi sau tâmplari. Câţiva ortaci au avut curajul însă să intre în lumea afacerilor şi simt, în prezent, gustul succesului.
Aceştia sunt proprietarii pensiunilor din zonă, care au ajuns să se plângă nu de concurenţă, ci de lipsa acesteia. "Până în anul 1992 am lucrat la mina Bolduş, din Cavnic, ultimii cinci ani în subteran, la compartimentul Topo", povesteşte Costin Gavrilă, proprietarul pensiunii Amethyst din Surdeşti. Afacerea lui, care se dezvoltă acum prin intermediul proiectelor cu cofinanţare europeană, a pornit de la o pasiune: cea pentru florile de mină. şi de la o speranţă: că muzeul de mineralogie din Baia Mare va reuşi să atragă la fel de mulţi turişti, circa 22.000, ca expoziţia Saint-Marie-aux-Mines, un mic oraşel din Alsacia, ceea ce pentru proprietarii de pensiuni înseamnă prosperitate. "După deschiderea acestei expoziţii a avut de câştigat întreaga zonă, care s-a umplut de pensiuni şi hoteluri. Pe perioada expoziţiei se organizează excursii în vechile mine de argint. Ajungând acolo, în anul 1993, mi-a venit ideea modificării casei personale în pensiune", spune Costin Gavrilă, care nu a renunţat la ideea că se pot amenaja şi la noi locuri în mină care să poată fi vizitate. Pentru că există cerere, iar zona are ce arăta la acest capitol, în special la florile de mină. Până atunci, zona nu duce lipsă de clienţi, dar problema este oferta prea mică: mai există doar câteva pensiuni prin Cavnic, care nu au capacitatea de a prelua grupurile mari. "Din această cauză am fost nevoit să refuz grupuri mari de turişti străini, pentru că eu singur nu aveam unde să-i cazez".
10% din disponibilizaţiau intrat în agroturism
Situaţia pensiunii Amethyst este însă una dintre puţinele exemple fericite. Turismul pare a fi şansa oraşului Cavnic, oraş care a trăit din minerit, domeniu în care mai lucrează acum doar un sfert din cei peste 2.000 de ortaci. La mină vor mai lucra din 2007, când subvenţiile bugetare vor dispărea, cel mult o sută de oameni, la lucrările de închidere şi conservare.
Cât despre reconversia celor disponibilizaţi, veşti puţine. "Circa 240 de mineri dintre cei disponibilizaţi au beneficiat de programe de reconversie profesională cu finanţare PHARE şi au ajuns zidari, lăcătuşi sau tâmplari. Majoritatea au plecat în Spania, Italia sau Polonia. Puţini au rămas în turism, astfel încât în zonă sunt circa 20 de pensiuni", ne-a declarat Paşca Gheorghe, liderul Uniunii Sindicale a minerilor din Maramureş. În Cavnic însă se lucrează la îmbunătăţirea infrastructurii pentru practicarea schiului, Maramureşul urmând să primească bani de la bugetul de stat pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi din zona Izvoare şi Mogoşa. În oraşul Cavnic sunt şapte pensiuni clasificate, alte 10 unităţi de acest gen fiind în procedurile de primire a atestatului. şi din zona Borşa funcţionează peste 60 de pensiuni, multe dintre ele fiind "ţinute" de mineri reorientaţi de nevoie. "3.000 de oameni au plecat din mină, din care nici 10% s-au reorientat pe agroturism", ne-a declarat, la rândul său, Mihali Tiberiu, liderul sindicatului Nordmin.