Organizatorii de pariuri vor să elimine discriminarea din piaţa jocurilor de noroc

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Asociaţia Organizatorilor de Pariuri din România („Romanian Bookmakers“) a adresat Consiliului Concurenţei un set de propuneri pentru modificarea actualului cadru de reglementare al domeniului jocurilor de noroc. Pariorii cer eliminarea discriminării între diversele categorii de administratori ai sistemelor de jocuri de noroc.

„Este necesar ca toţi operatorii existenţi pe o piaţă, indiferent de natura capitalului social (de stat sau privat), să beneficieze de acelaşi tratament din partea statului. În caz contrar, prin aplicarea unui tratament discriminatoriu, se creează avantaje pentru unii în detrimentul celorlalţi, fapt interzis de principiile constituţionale privind libera initiativă şi libera concurenţă“, arată Asociaţia Organizatorilor de Pariuri.

Loteria Naţională îşi păstrează privilegiile anticoncurenţiale

Unul dintre principalele aspecte care a suscitat interes din partea autorităţii de concurenţă l-a reprezentat tratamentul fiscal favorabil
acordat Companiei Naţionale Loteria Română SA pentru acele jocuri de noroc care se desfăşoară pe pieţele deschise concurenţei.
În acest sens, Asociaţia Organizatorilor de Pariuri reaminteşte că: „Prin  Decizia  nr. 154/2006 privind măsurile de sprijin financiar acordate CN Loteria Romănă SA, Consiliul Concurenţei a recomandat Ministerului Finanţelor Publice adoptarea de măsuri în sensul eliminării dispoziţiilor legale care instituie un tratament preferenţial Loteriei Române pentru jocurile de noroc pentru care aceasta nu are drepturi exclusive de organizare şi exploatare“.

În ciuda existenţei acestei Decizii, confirmate şi de către instanţele judecătoreşti, „o parte din avantajele de care beneficiase Loteria Română până la momentul respectiv au fost păstrate. Ulterior s-au adaugat altele noi“, arată Asociaţia.

Argumentele pariorilor

Redăm, în continuare, celelalte prevederi şi aspecte anticoncurenţiale semnalate de „Romanian Bookmakers“ la Consiliul Concurenţei:
1. Potrivit prevederilor art. 18 alin.(5) din  OUG nr.77/2009   privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări prin Legea nr.246/2010, Loteria Română poate încheia contracte (orice fel de contracte) cu persoane fizice sau juridice (indiferent de domeniul de activitate al acestora) pentru organizarea şi exploatarea  jocurilor de noroc (inclusiv în cazul celor de pe piaţa concurenţială), în timp ce operatorii privaţi sunt limitaţi, în conformitate cu art. 1 alin.(5) la încheierea unor contracte de asociere în participaţiune şi numai cu alti operatori din piaţă.
2. În anul 2006, în urma analizei efectuate de autoritatea de concurenţă, prin Decizia 154/2006, menţionată mai sus, s-a constatat faptul că „videoloteriaa€œ operată de Loteria Romană este, în realitate, joc de noroc de tip „slot-machinea€œ, activitate care se desfăşoară pe o piaţă concurenţială. În consecinţă s-a dispus recuperarea ajutorului de stat ilegal de care a beneficiat compania naţională prin scutirea de la plata unor taxe pentru această activitate, Înalta Curte de casaţie şi Justiţie conformând justeţea constatărilor Consiliului Concurenţei. Loteria română a restituit ajutorul de stat ilegal şi dobânzile aferente.
Cu toate acestea, prin Normele metodologice de aplicare a  OUG nr.77/2009, aprobate prin HG nr.870/2009, videoloteria a fost încadrată în categoria jocurilor loto şi nu în categoria slot-machine fapt care atrage după sine, în continuare, scutirea de la plata taxelor aferente jocurilor slot-machine (taxa de autorizare, taxa de acces achitată de jucători).
Printr-o astfel de încadrare, Loteria Română beneficiază de un tratament fiscal preferenţial, aspect care echivalează cu o măsură susceptibilă de a constitui ajutor de stat, similar celui pe care a trebuit să îl restituie. Este de menţionat şi faptul că prin încadrarea videoloteriei în altă categorie decât slot-machine, Loteria Română nu este ţinută să respecte toate condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru obţinerea licenţei şi a autorizaţiilor de exploatare fapt care, de asemenea, creează o discriminare în piaţă, distorsionând concurenţa.
Considerăm că „experienţa în furnizarea de servicii complete şi continue privind soluţii de retea” ar putea fi suficientă pentru a asigura „cele mai bune practici” şi fără a limită excesiv accesul pe piaţă. De asemenea, considerăm că ar trebui avut în vedere şi riscul existenţei unui posibil conflict de interese între operatorul privat care, pe de o parte, este supervizor al desfăşurării jocurilor de noroc on-line iar pe de altă parte este furnizor de servicii informatice către operatorii supravegheaţi, pentru că, prin intermediul acestuia s-ar putea facilita  un schimb de informaţii esenţiale referitoare la piaţă jocurilor de noroc on-line.
De asemenea, dacă la lit d) a aceluiaşi articol se vorbeşte despre „experienta, direct sau indirect, prin personal propriu sau colaboratori”, în textul în cauza nu se specifică la ce se referă experienţa unui operator economic. Pentru a nu crea confuzie ar trebui, eventual, specificat, că experienţa indirectă are în vedere fie un alt membru al grupului din care
face parte operatorul economic, ori o relaţie de asociere/subcontractare etc. Este de notat că experienţa obţinută prin colaboratori nu poate fi considerată o experienţă proprie a operatorului economic.
4. Potrivit art. 73 din aceleaşi norme, printre atribuţiile  şi obligaţiile Operatorului de Monitorizare şi Raportare se numără, la lit.t), includerea în contractele încheiate cu organizatorii de jocuri de noroc monitorizaţi, a prevederilor privind sumele încasate pentru prestaţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă şi de prezenţa hotărâre, care nu vor depăşi 0,7% din  încasările efectiv realizate anual la nivelul unui organizator de jocuri de noroc definite la art. 10, alin (1) lit g), h) şi i) din ordonanţa de urgenţă.
În condiţiile în care este vorba despre o piaţă în formare - piaţa serviciilor de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc on-line  - stabilirea unui plafon maxim pentru tarifele  serviciilor  prestate  de operatorii economici  autorizaţi să desfăşoare o astfel de activitate poate avea impact anticoncurential, orientând cel mai probabil piaţa spre practicarea aceluiaşi procent şi eliminând sau restrângând practic concurenţa prin preţ între aceştia.
Un astfel de plafon ar putea fi reglementat numai în cazul în care operatorul de monitorizare este o instituţie sau autoritate de stat sau în eventualitatea în care, vorbim despre un singur operator selectat şi autorizat în acest sens cu respectarea procedurilor legale în materie, cel mai indicat, prin licitaţie publică deschisă.
5. O parte a disfuncţionalităţilor constatate în mod constant în acest domeniu şi-ar putea avea originea în dubla calitate a Ministerului Finanţelor Publice atât ca acţionar majoritar şi entitate care desemnează membrii consiliului de administraţie al Loteriei Române, cât şi ca reglementator şi structură în subordinea căruia funcţionează Comisia de autorizare a jocurilor de noroc şi care acordă accesul pe piaţă.
Principiul folosit în astfel de cazuri în ţările din Uniunea Europeană şi în alte ţări cu economie de piaţă este acela al separării celor două poziţii şi al creării unei entităţi independente care să aplice aceleaşi reguli, în mod nediscriminatoriu, tuturor operatorilor economici de pe piaţă şi să medieze eventualele dispute între aceştia.
În aceste condiţii, Consiliul Concurenţei a recomandat în mod ferm crearea unei autorităţi publice independente care să reglementeze şi să supervizeze acest domeniu, alcătuită, preponderent, din membri din afară domeniului jocurilor de noroc. Această autoritate ar putea să controleze în mod mai eficient activitatea tuturor întreprinderilor de pe piaţă, într-un domeniu care este supus multor obligaţii şi condiţii. Autoritatea ar putea fi finanţată dintr-o contribuţie prelevată de la operatorii economici din piaţa jocurilor de noroc.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite