Oraşele româneşti se împrumută cu sute de milioane de euro

Fondurile astfel obţinute cresc capacitatea autorităţilor locale de cofinanţare a proiectelor europene

Anul trecut, oraşele din România au contractat împrumuturi interne de peste 340 milioane de euro. În plus, aproape un miliard de euro reprezintă credite externe contractate numai în ultimii ani de unităţile administrative teritoriale. Este de aşteptat ca, în 2007, apetitul autorităţilor locale pentru credite să crească. Acest fapt va conduce la creşterea capacităţii de cofinanţare a proiectelor realizate pe bani europeni.
Deşi au demarat timid, cu mici emisiuni de obligaţiuni pe piaţa internă, oraşele au ajuns să se împrumute de sute de milioane de euro. Conform datelor Ministerului Finanţelor, în 2006 oraşele au împrumutat de pe piaţa internă 1,07 miliarde de lei, 38 milioane de euro şi 200.000 de dolari. În total, circa 340 milioane de euro. Pentru că nu le ajung împrumuturile realizate în nume propriu, oraşele au mai garantat pentru împrumuturi de 2,2 milioane de lei contractate de operatori economici şi servicii din subordinea acestora. În general, aceste garanţii privesc împrumuturi contractate de companii furnizoare de utilităţi. Cu un an înainte, în 2005, Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale aproba contractarea directă a unor împrumuturi interne în lei în valoare de 1,6 miliarde de lei.
Împrumuturi externe de aproape un miliard de euro
Creditele externe, de aproape un miliard de euro, sunt de trei ori mai multe decât banii împrumuturilor de pe piaţa internă. Judeţele, oraşele şi comunele au împrumuturi externe în valoare de 711 milioane de euro, marea majoritate contractate în 2005 şi 2006. Statul s-a pus garant pentru alte 86 milioane de euro împrumutate de oraşe. Iar acestea au garantat, la rândul lor, pentru împrumuturi externe în valoare de 150 milioane de euro, realizate de agenţii economici din subordine.
Capacitatea de îndatorare, majorată la 30% din venituri
Începând cu acest an, capacitatea de îndatorare a crescut de la 20 la 30% din veniturile primăriilor, ceea ce va asigura fonduri suplimentare pentru cofinanţarea fondurilor europene. Impozitele din intravilan, care au trecut în 2006 de la bugetul de stat la bugetele locale, au contribuit la majorarea veniturilor primăriilor şi la îmbunătăţirea capacităţii de rambursare.
Conform legii finanţelor publice locale, de la 1 ianuarie 2008 primăriile vor putea intra în insolvenţă, o denumire nouă care până la urmă tot faliment înseamnă. Falimentul poate fi declanşat de orice creditor cu creanţe mai mari de 50% din bugetul localităţii pentru 120 de zile consecutive. Primarul este obligat ca, în 15 zile de la constatarea insolvenţei, să ceară la tribunal deschiderea procedurii de faliment. În cazul incapacităţii de plată, primarul este înlocuit de un administrator, numit de judecatorul sindic, care trebuie să întocmească un plan de redresare.
Primarii, obligaţi să publice evoluţia bugetului
Primarii sunt obligaţi să publice situaţiile financiare ale localităţilor. Legea prevede sancţiuni aspre pentru primarii care nu publică pe internet evoluţia bugetului. În 2007 se menţine obligaţia de raportare a împrumuturilor contractate sau garantate de către toate autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv de către comune.