Oficial FMI: Nu s-a stabilit data noii misiuni în România

Reprezentantul FMI Tony Lybek a declarat marţi că nu s-a stabilit când va veni următoarea misiune a Fondului în România. Lybek a adăugat că ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2009, de 7,3% din PIB, nu a fost schimbată.

"Încă nu a fost stabilită o nouă misiune. În privinţa măsurilor fiscale, unele au fost întârziate, dar ţinta asumată cu România, de 7,3% din PIB, a rămas valabilă, iar autorităţile române fac tot posibilul să o îndeplinească", a spus Lybek, potrivit căruia "cifrele arată puţin mai bine acum. Au fost unele îmbunătăţiri şi sperăm că ţinta va fi atinsă". După primele 11 luni, deficitul bugetar a ajuns la 6% din PIB, potrivit primelor evaluări făcute publice de ministrul finanţelor.

Potrivit oficialului FMI, Fondul va rămâne ferm în privinţa deficitului bugetar din 2010, de 5,9% din PIB, ţintă "destul de mare", chiar dacă România nu va reuşi să iasă din criza politică. "În cazul în care cadrul macroeconomic se schimbă putem modifica ţinta, aşa cum am făcut şi în cazul cu ţinta din martie anul acesta. Am agreat deja o ţintă de deficit bugetar de 5,9% din PIB (pentru 2010, n.r.) şi suntem destul de fermi", a spus Lybek.

Ultima misiune a FMI în România, de la începutul lunii noiembrie, a plecat fără o decizie clară, în condiţiile instabilităţii politice, instituţia aşteptând formarea unui nou guvern la Bucureşti pentru a trimite o nouă misiune, în urma căreia să poată decide acordarea celei de-a treia tranşe, în valoare de 1,5 miliarde euro. A patra tranşă de la Fond fusese programată orientativ pentru 15 martie 2010, în funcţie de performanţele ţării la finalul lui 2009 şi de a treia examinare a FMI, România urmând să primească atunci circa 847 de milioane de euro.

Director BNR: Sectorul bancar nu e destul de puternic ca să fie motorul relansării economice în 2010

Directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Ion Drăgulin, a zis că "e puţin probabil ca în 2010 sistemul bancar să fie motorul relansării. Nu vom încheia ciclul de dificultăţi şi nici credibilitatea pe ambele părţi, a cererii şi a ofertei, nu se va restaura în 2010", a spus Drăgulin, în opinia căruia "evoluţia creditului în sens pozitiv are o explicaţie dezolantă, în sensul că nu e aşa. E vorba de portofolii externalizate şi apoi reinternalizate".

În octombrie, creditul neguvernamental din România a crescut în cel mai rapid ritm lunar din ultimele nouă luni, de 1,2%, iar rata anuală de creştere a reînceput să urce, după 12 luni la rând de declin, arată ultimele date publicate de banca centrală.

Economistul-şef al BNR: Exportul de servicii şi creşterea accizelor, soluţiile creşterii economice sustenabile

"Ajustarea pe care România trebuie să o facă implică modificări de modele economice dinspre o creştere bazată pe consum înspre o creştere economică bazată mai mult pe export", a declarat economistul-şef al BNR, Valentin Lazea

În opinia sa, politicile structurale ar trebui să se îndrepte către stimularea serviciilor de transport şi turism. "România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care are deficit pe turism şi un cont curent echilibrat pe transport, în condiţiile în care are potenţial mare pe amândouă", a comentat Lazea.

În ceea ce priveşte transportul, expertul BNR a menţionat că "în materie de conducte, România are mai mulţi kilometri decât are Norvegia şi dacă s-ar construi Nabucco am avea o sursă de venit foarte bună". "România are mai multe căi navigabile interne decât Marea Britanie, are una din primele reţele de cale ferată din lume, iar vina noatră este în cazul aeroporturilor, unde avem un singur aeroport cu trafic de 1-5 milioane pasageri", a mai spus Lazea.

Pe de altă parte, pentru o creştere economică sustenabilă este nevoie şi de stimularea exporturilor printr-o politică monetară care să nu lase leul să se aprecieze, chiar dacă, pe termen scurt, ar ajuta inflaţia, apreciază economistul-şef al BNR. Alte soluţii pentru o creştere economică bazată pe export şi nu pe consum mai sunt creşterea accizelor la carburanţi, dar şi o politică care să ducă la majorarea salariilor sub nivelul productivităţii, a mai spus Lazea.