Numărul de falimente din economia românească, pe trend ascendent

Numărul falimentelor din economia românească a crescut anul trecut cu 45% faţă de anul 2005, la 10.431 de firme, potrivit unui studiu realizat de agenţia de rating Coface România.

Numărul falimentelor din economia românească a crescut anul trecut cu 45% faţă de anul 2005, la 10.431 de firme, potrivit unui studiu realizat de agenţia de rating Coface România.

Studiul relevă că, la sfârşitul anului 2006, dintr-un număr total de 10.431 de firme aflate în diverse stadii ale procedurii de faliment 4.604 erau în procedura de faliment deschisă, 1.625 în reorganizare judiciară, 3.710 şi-au închis procedura de reorganizare şi faliment, iar 492 au finalizat procedura de reorganizare sau faliment din lipsă de active.

Ca în anii precedenti, sectorul comercial rămâne cel mai riscant sector de activitate din România, înregistrând un procent de 37% din totalul falimentelor anului 2006, în creştere faţă de 2005, când avea o pondere de 34,9%.

" În 2006 retailul a depăşit comerţul en-gross, care se situa pe prima poziţie în 2005. Rata insolvenţei din sectorul comerţului cu amănuntul a inregistrat cea mai mare creştere în 2006, faţă de 2005, majorându-se cu 6,25%, astfel accentuându-se practic numărul de falimente în cadrul micilor comercianţi, cererea migrând în mod sistematic către marii retaileri", se precizează în analiza Coface.

Dintre companiile aflate în faliment, cea mai mare pondere, de 18,55%, a fost deţinută de firmele cu activitate în sectorul de comerţul cu amănuntul, urmate de cele care practicau comerţul cu ridicata şi amănuntul (18,3%). Pe următorul loc, la mică distanţă după comerţul cu ridicata şi amănuntul se situează agricultura, cu un număr de 1.382 firme insolvente, reprezentînd 13,25% din totalul falimentelor. Pe a patra poziţie în clasament se situează industria alimentară şi a băuturilor, totalizând 10,8% din numărul falimentelor.Sectorul construcţiilor, care în 2005 ocupa poziţia a zecea, s-a plasat, anul trecut, pe locul cinci din punct de vedere al ponderii insolvenţelor, cu 5,6% din total. "Cu toate că sectorul construcţiilor îşi continuă ascensiunea din ultimii ani, fiind o ramură în plină dezvoltare ce atrage un grad ridicat de investiţii, totuşi rămâne un sector riscant, unde plăţile se fac cu dificultate, cu un număr mare de firme insolvente, mai ales în cadrul celor de talie mică şi medie care livrează materiale de construcţii", se arată în studiu.

Sectorul serviciilor a consemnat cea mai redusă rată a falimentelor

Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează firme cu activitate în sectorul serviciilor, precum IT, cel al intermedierilor financiare, poşta şi telecomunicaţiile, sectorul energetic, tranzacţiile imobiliare, fiecare având ponderi sub 1% din totalul falimentelor. "Este firesc ca în sectorul energetic şi al telecomunicaţiilor să se înregistreze un număr infim de falimente, întrucât în domeniul furnizării de energie piaţa este practic neconcurenţială, în pofida liberalizării acesteia anul trecut, iar sectorul comunicaţiilor rămâne extrem de consolidat, barierele de intrare fiind foarte ridicate din punct de vedere financiar", a declarat, într-un comunicat, directorul general al Coface România, Cristian Ionescu.

El a adăugat că, în ceea ce priveşte companiile de intermediere financiară şi din piaţa de sănătate, acestea activează pe pieţe aflate încă în stadiul de formare, nivelul de dezvoltare al acestor sectoare fiind încă cu mult sub nivelul celorlalte ţări europene. "IT-ul rămîne un sector extrem de dinamic cu creşteri substanţiale în 2006, fiind unul dintre sectoarele de elită ale economiei româneşti şi un principal motor de creştere în România. Deschiderea pieţei UE pentru companiile romaneşti va consolida performanţele acestora şi le va face atractive pentru investitorii străini, gradul lor de risc fiind minim", a pecizat Cristian Ionescu.

Firmele din Bucureşti, în topul falimentelor

Capitala deţine cea mai mare pondere în totalul insolvenţelor, cu 1.931 firme, respectiv, cu o pondere de 18,5%, urmată de zona de sud-est, cu 1.478 falimente. La polul opus s-a situat zona de vest, cu 914 falimente. Judeţele cu cel mai mare numar de falimente sunt Bihor, Braşov şi Galaţi, pe ultimele locuri situându-se Călăraşi, Bistriţa Năsăud şi Giurgiu.Cel mai accelerat ritm de scădere a numărului de falimente a fost în Olt, Neamţ şi Gorj, creşteri fiind consemnate în Bucureşti, Suceava şi Argeş.

Sectorul energetic înregistrează un număr infim de falimente, întrucât în domeniul furnizării de energie piaţa este practic neconcurenţială
Cristian Ionescu
director general Coface România