Noul val al crizei ieftineşte carburanţii

Preţurile benzinei şi motorinei au început să scadă în ultimele săptămâni, ca urmare a deprecierii cotaţiilor ţiţeiului, care au ajuns la nivelul din toamna anului trecut. Companiile petroliere se aşteaptă ca preţul petrolului să nu mai crească în acest an şi chiar să coboare uşor, ceea ce ar aduce noi ieftiniri la pompă.

În ultimele patru săptămâni am asistat la un haos din toate punctele de vedere pe pieţele financiare internaţionale, „tornadă" în care a fost antrenat şi preţul petrolului. Astfel, am fost martorii unei prăbuşiri greu de estimat până acum: cotaţiile barilului au anulat în doar câteva săptămâni toată creşterea acumulată în acest an.

Concret, preţul sortimentului Brent, de referinţă pentru piaţa europeană, a început anul la 94 de dolari/baril şi a urcat la 125 de dolari în luna mai, ca, mai apoi, la mijlocul lunii august, să coboare din nou sub 100 de dolari. Ieri, cotaţia barilului Brent a fluctuat între 105 şi 107 dolari. Retrogradarea ratingului Statelor Unite şi furtuna care a cuprins pieţele financiare au dus la temeri privind posibilitatea ca omenirea să intre într-o nouă etapă a crizei economice, ceea ce ar diminua consumul.

În acest context, companiile petroliere, inclusiv cele din România, care se luptă de doi ani şi jumătate cu cererea redusă, au început să scadă preţurile la pompă. În cazul Petrom, cel mai ieftin sortiment de benzină, respectiv Premium 95, are un preţ de 5,36 lei pe litru, faţă de 5,42 lei pe litru în urmă cu o lună.

În staţiile Rompetrol, benzina Efix costa la începutul lunii august 5,58 lei/litru, iar ieri avea un preţ de 5,36 lei pe litru. Motorina s-a ieftinit şi ea de la 5,50 lei pe litru la 5,31 lei în acest interval, potrivit datelor furnizate de companie şi preţurilor publicate pe downstream.ro.

Aceste tarife diferă cu +/-5% în funcţie de benzinărie. Spre exemplu, staţiile amplasate pe autostrăzi, unde traficul este mare, sunt mai scumpe.

Pe lângă cotaţia ţiţeiului, tarifele din benzinării mai depind şi de taxele impuse de stat (acciza şi TVA), care ajung la 50% din preţul final, de cursul de schimb al dolarului şi al monedei europene, de costurile de rafinare, transport şi logistică, precum şi de evoluţia macroeconomică, ce dictează nivelul cererii din piaţă.

Preţul ţiţeiului va stagna sau chiar va coborî uşor până la finele anului

„Cotaţia petrolului pe plan mondial a scăzut brusc, companiile au micşorat şi ele preţul la pompă, dar în ultimele cinci zile barilul a mai crescut un pic, iar preţul carburanţilor nu a mai fost modificat", a declarat, pentru „Adevărul", Andrei Chirilescu, specialist în domeniu.

Potrivit acestuia, preţurile de acum de la pompă sunt echitabile faţă de cotaţiile petroliere, dacă luăm în calcul şi faptul că în această perioadă cererea de carburanţi este mai mare decât în restul anului, fiind vorba de o lună în care populaţia pleacă în concediu.

De regulă, preţul de la pompă urmează trendul barilului de ţiţei cu un decalaj de 30 de zile, cât durează un ciclu de rafinare şi sunt epuizate stocurile anterioare. Însă, în timpul verii, acest interval se reduce la 15-20 de zile, întrucât şi consumul este mai mare decât în alte luni ale anului.

Petrom estimează că preţul barilului va fluctua până la finele anului în intervalul 90-110 de dolari, a declarat Mariana Gheorghe, CEO al companiei, în urmă cu două săptămâni. Acest lucru ar însemna ca preţurile la pompă să nu mai crească în următoarea perioadă sau chiar să scadă, în funcţie de evoluţia consumului.

Şi reprezentanţii KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, se aşteaptă la un preţ mai mic al petrolului decât cel actual. În aprilie, Kairgeldy Kabyldin, şeful KazMunaiGaz, spunea: „Piaţa ţiţeiului este volatilă şi astăzi noi ne trasăm obiectivele efectuând calcule sub nivelul preţului de 65 de dolari pe baril, ceea ce este o prognoză pesimistă. Cred că valorile vor creşte şi apoi se vor diminua până la 75-80 de dolari pe baril".

În România, cererea de carburanţi pe piaţa cu amănuntul, unul dintre cele mai importante indicatoare ale consumului privat, a început să scadă încă din 2009, iar, în prima jumătate a acestui an, a fost mai mic cu 5% faţă de intervalul similar din 2010.