Noul Guvern păstrează nivelul taxelor şi dă puteri sporite primăriilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Programul de guvernare pe următorii trei ani prevede menţinerea cotei unice şi a TVA, iar administraţiilor locale le revine calcularea taxelor pe case, terenuri şi maşini. Dintre măsurile propuse pentru reformarea economiei şi a administraţiei fiscale, oamenii de afaceri apreciază doar păstrarea nivelului actual de taxare.

Mii de kilometri de drumuri reabilitate, sute de kilometri noi de autostradă, refacerea infrastructurii feroviare, eliminarea birocraţiei...Toate aceste promisiuni ce se regăsesc în Programul de guvernare 2009-2012, publicat ieri pe site-ul Camerei Deputaţilor,sunt reluate de fiecare dată când în România este învestit un nou Executiv.

Tot în programul de guvernare se mai repetă şi binecunoscutele teze optimiste, cum ar fi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, asigurarea independenţei energetice sau reforma administraţiei publice. Nici din actualul Program nu lipsesc eternele clişee referitoare la administrarea judicioasă a banilor publici, buna guvernare şi creşterea economică.

Dincolo de toate aceste generalităţi, în Programul pe 2009-2012 se regăsesc, însă, şi câteva măsuri concrete: păstrarea cotei unice de 16% şi a TVA de 19%, delegarea puterii centrale către administraţiile locale şi o nouă abordare aproblemei infrastructurii.

PATRIMONIUL CENTRAL,ADMINISTRAT LOCAL

Poate cea mai surprinzătoare dintre măsurile prevăzute în Programul actual de guvernare constă în faptul că terenurile şi clădirile aflate în prezent în administrarea unor ministere, instituţii centrale sau companii de stat vor fi transferate în proprietatea judeţelor, oraşelor şi comunelor. E vorba despre bunurile unor instituţii precum Regia pentru Patrimoniul şi Protocolul de Stat, Agenţia Domeniilor Statului,aerocluburi, unităţi miniere etc.

Aceeaşi procedură va fi aplicată şi în cazul terenurilor şi clădiri aflate în administrarea centrelor sportive şcolare şi exploataţiilor miniere dezafectate. Tot la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor vor fi transferate competenţele privind organizarea şi funcţionarea reţelelor şcolare şi managementul spitalelor comunale, orăşeneşti, municipale.

Autorităţilor locale li se vor delega şi competenţe în domeniul circulaţiei pe drumurile publice din interiorul localităţilor, iar porturile fluviale rămase în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ca şi metroul bucureştean, vor trece în administrare locală.

Guvernul va creşte autonomia financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi veniturile bugetelor locale, prin cedarea integrală a sumelor provenite din amenzile aplicate firmelor. Guvernul cedează şi dreptul de a calcula valoarea impozabilă a imobilelor din intravilan în raport cu valoarea lor de piaţă.

Programul de guvernare al viitorului Cabinet acordă autorităţilor locale şi dreptul de a modifica nivelul impozitelor şi taxelor locale „în funcţie de necesităţile locale şi de gradul de suportabilitate al populaţiei". Este delegată, de asemenea, şi sarcina de a calcula valoarea impozabilă a clădirilor şi terenurilor din intravilanul localităţilor „prin raportarea la valoarea de piaţă a acestora".

Programul mai prevede alocarea integrală la bugetele locale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice, întocmai ca în cazul celor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice.

PACT NAŢIONAL PENTRU AUTOSTRĂZI

Guvernul va propune un pact naţional pentru construcţia de autostrăzi, finanţat cu cel puţin 1% din PIB, care să includă proiectele realizabile până în 2020 şi pentru care să fie asumat „un angajament de coerenţă şi continuitate în finanţare la nivelul necesar".

Programul de guvernare mai prevede mărirea perioadei de garanţie a lucrărilor de infrastructură rutieră, ca şi refacerea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră. „Cel puţin traficul greu de mărfuri ar trebui să redevină atractiv pe transportul feroviar",notează guvernanţii.

Printre celelalte măsuri pentru ameliorarea stării infrastructurii se mai numără: asigurarea unui nivel calitativ european până în 2012 a 80% din reţeaua de drumuri naţionale, creşterea vitezei pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi de marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor la frontieră.

Executivul îşi mai propune instituirea unui mod echitabil de colectare a taxelor pe infrastructura rutieră,conform principiului „plăteşti cât şi cum foloseşti" şi colectarea într-un procent ridicat a acestor taxe.

În fine, documentul citat mai prevede că va fi constituită o bază de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii.Acolo unde este cazul va fi utilizat sistemul concesiunii de lucrări.

Energia şi gazele, doar pe bursă

Una dintre principalele măsuri ale Executivului în sectorul energetic vizează introducerea obligativităţii pentru toţi producătorii de a vinde energia doar prin intermediulpieţei libere.

„Acest lucru înseamnă că şi producătorii privaţi vor fi obligaţi să vândă energia pe bursă", a explicat, pentru „Adevărul", secretarul de stat pe probleme energetice,Tudor Şerban. În prezent,un ordin ministerial obligă producătorii de stat să tranzacţioneze întreaga cantitate de energie pe bursa de profil OPCOM, în contextul în care aproape întreaga generare
este în mâinile statului.

DISPAR PREŢURILE REGLEMENTATE

Însă, în următorii doi-trei ani, vor fi funcţionale marile proiecte private, precum parcul eolian CEZ şi termocentralele Petrom, GDF-Suez, CEZ, E.ON şi Enel. Mai mult, direcţionarea energiei doar către piaţa liberă înseamnă eliminarea tarifelor reglementate. „Într-un an, maximum doi, vor dispărea tarifele reglementate pentru consumatorii noncasnici, urmând ca, în final, preţurile să fie stabilite doar pentru cei cu probleme sociale", a mai spus Şerban.

O altă prevedere vizează înfiinţarea unei platforme de tipul OPCOM pentru tranzacţionarea gazelor. În prezent, există un astfel de ring în cadul Bursei Române de Mărfuri, dar producătorii au preferat să vândă prin contracte directe. Printre priorităţi rămân cele două companii naţionale, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, o altă centrală nucleară, hidrocentrala de la Tarniţa şi o nouă hidrocentrală pe Dunăre.

Ce şi-a propus noul Guvern

-Trecem la euro în anul 2015
-Majorarea gradului deocupare a forţei de muncă la 65% în 2013 (acum e sub 60%)
-Menţinerea nivelurilor de impozitare (TVA de 19% şi cota unică de 16%)
-Veniturile din amenzileaplicate firmelor trec la primării
-Primăriile au liber la calcularea şi aplicarea taxelor locale (pe case, terenuri şi maşini)
-Terenurile şi clădirile aparţinând ministerelor trec la primării
-Simplificarea procedurilorde expropriere
-Pact naţional pentru autostrăzi, cu alocarea a minimum 1% din PIB
-Aeroporturi noi la Braşov şi Galaţi-Brăila
-Refacerea infrastructurii feroviare
-Crearea unui fond de investiţii pentru finanţarea proiectelor de importanţă naţională
-Producătorii vor livra energie exclusiv prin piaţa liberă

Primarii au deja planuri pentru „cadoul" Guvernului

Primarii unor municipii sunt convinşi că libertăţile financiare şi patrimoniale vor fi benefice pentru oraşele pe care le reprezintă.

Nicuşor Ciumacenco, viceprimarul Galaţiului, este destul de precaut în privinţa măsurii ca amenzile aplicate firmelor să fie colectate la bugetul de stat. „Pentru că nu ştim exact cum va arăta acest proiect, eu zic să mai aşteptăm. Să nu ne antepronunţăm, mai ales că mie-mi miroase a măsură populistă. La modul general, cred că dacă se va materializa în vreun fel, această idee este bună.

Vom avea bani mai mulţi şiîi vom putea folosi în sprijinirea firmelor. Părerea mea este că aceşti bani vor putea fi folosiţi în zonele în care se aplică aceste amenzi. De exemplu, dacă amenda este pe mediu, atunci banii vor putea fi folosiţi pentru plantarea de pomi sau alte acţiuni în domeniu", ne-a declarat Ciumacenco.

La rândul său, Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului, vrea să garanteze împrumuturi cu terenurile ministerelor. „Este o măsură bună pentru că în acest fel creştem valoarea patrimoniului local. În acelaşi timp, odată cu trecerea terenurilor şi a clădirilor de la ministere în subordinea primăriilor, vom putea garanta mai uşor diverse împrumuturi pentru proiectele de interes pentru oraş.

Important este să folosim cum trebuie aceste terenuri şi clădiri", a declarat Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului. Edilul a dat drept exemplu cele 1,5 hectare de teren care aparţin Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care sunt necesare pentru extinderea pistei Aeroportului Internaţional din Iaşi. Demersurile au fost tergiversate din cauza nenumăratelor adrese trimise între instituţii care au rămas fără rezultat concret.

Primarul Braşovului, George Scripcaru, spune că este firesc ca primăriile să aibă libertatea calculării cuantumului şi aplicării taxelor locale, în cazul imobilelor, al terenurilor şi al maşinilor. „Această decizie face parte din programul de guvernare şi din proiectul de descentralizare a administraţiei publice locale şi este o primă etapă din acest proces. Este normal ca fiecare autoritate locală să îşi gestioneze resursele pe plan local, pentru că acestea ştiu foarte bine care sunt nevoile şi care sunt planurile de perspectivă pentru dezvoltarea localităţii şi a regiunii". Grupaj realizat cu contribuţia redacţiilor „Adevărul de seară"

Ce spun oamenii de afaceri

Oamenii de afaceri sunt sceptici în ceea ce priveşte noul program de guvernare şi susţin că măsurile propuse de cabinetul Boc IV trebuiau aplicate în urmă cu cel puţin 12 luni.

Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, consideră că măsurile propuse de noul Guvern ar fi trebuit puse în practică încă de anul trecut.

„2009 a fost o pată neagră, un an pierdut din cauza alegerilor prezidenţiale, în care nu s-a făcut absolut nimic", cosideră Burcea. Referinduse la refacerea infrastructurii feroviare, Burcea spune că este o măsură populistă, aruncată în vânt şi nerealistă. „Mai repede se coboară Iisus Hristos pe pământ decât să refacă ei căile ferate care sunt jalnice", afirmă Burcea.

Referindu-se la măsurile convenabile mediului de afaceri, Burcea salută menţinerea nivelului actual de impozitare şi alocarea a minimum 1% din PIB pentru construirea de autostrăzi.

„E BINE CĂ NU S-AU SCHIMBAT LUCRURILE BUNE"

Şi Ştefan Poinearu, preşedintele Agrofam, unul dintre principalii producători agricoli autohtoni, consideră că menţinerea TVA la 19% şi a cotei unice la 16% este o măsură de care se teamea că nu va fi aplicată. „E foarte bine că nu au schimbat un lucru care a avut efecte pozitive. Cât despre faptul că primăriile vor stabili taxele pe maşini, case şi terenuri, Poienaru consideră că ar trebui să existe nişte limite care să nu poată fi depăşite. „Ar trebui o reglementare unitară şi să se ţină cont de venitul fiecarărei familii", a conchis producătorul.

Menţinerea actualelor niveluri de impozitare este pentru Marius Ghenea, proprietarul Fit Distribution o măsură corectă, dar foarte simplă. „E mai uşor să nu schimbi nimic, decât să schimbi ceva. Pare din ce în ce mai necesară o cotă de TVA diferenţiată măcar la alimentele de bază, dacă e să vorbim de o schimbare necesară în ceea ce priveşte TVA-ul. În ceea ce priveşte aderarea Româneii la zona Euro, Marius Ghenea nu crede că anul 2015 este unul realist.

„Şi Polonia trebuia să adere la zona euro în 2012 şi a amânat termenul pentru 2015. Mă îndoiesc că România va avea moneda euro în acelaşi an cu Polonia", explică Ghenea.

"BURSA GAZELOR,IMPOSIBILĂ"

Înfiinţarea unei platforme de tranzaţionare a gazelor nu este posibilă deocamdată în România, întrucât cantităţile de gaze sunt deja contractate pe termen lung, ne-a declarat Ioan Niculae, preşedintele InterAgro, unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din ţară.

„De altfel, în majoritatea ţărilor europene, pe bursele de gaze se vinde o cantitate mică, iar marii consumatori încheie contracte pe termen lung, cu o formulă de preţ", a precizat Niculae. La rândul său, Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil România, susţine că înfiinţarea a două companii energetice integrate poate asigura modernizarea sectorului energetic, cu condiţia unui management eficient, iar problema subfinanţării sectorului energetic poate fi rezolvată prin transferul unor bani proveniţi din împrumuturile externe ale României.

Totodată, acesta consideră că ar putea fi majorate taxele pentru produse precum metalele preţioase, ţigările şi alcoolul, dar nu şi pentru cele de maximă necesitate.

În ceea ce priveşte înfiinţarea unui fond de investiţii din care să fie finanţate proiecte de importanţă naţională, Adrian Borotea, director în cadrul CEZ România, susţine că statul nu are oricum resurse pentru a susţine aceste investiţii din fonduri bugetare. „Trebuie atras capitalul privat pentru marile proiecte", consideră oficialul CEZ. Otilia Caloian, Florentina Cioacă, Iulian Buduşan

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite