Normele UE devastează industria de conserve

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Încet, dar sigur, fabricile de conserve din legume şi fructe pierd anual procente semnificative din piaţa internă. Consumăm compoturi din Egipt şi castraveciori din Vietnam, de parcă nu am fi

Încet, dar sigur, fabricile de conserve din legume şi fructe pierd anual procente semnificative din piaţa internă. Consumăm compoturi din Egipt şi castraveciori din Vietnam, de parcă nu am fi ţara murăturilor. Dar pentru a nu deveni străini pe propria piaţă, cele 32 de fabrici trebuie să investească nu numai în utilaje din inox, aşa cum cer normele UE, ci şi într-o materie primă de calitate.
Produsul din borcan, urmărit din faza de sămânţă
Produsele româneşti din legume şi fructe trebuie să fie urmărite încă din stadiul de sămânţă, de înflorire, coacere şi recoltare. "Materia primă - fasole, mazăre, tomate sau fructe - trebuie să fie de cea mai bună calitate. Producătorul trebuie să le urmărească, iar la recoltare se aleg doar cele cu aspect perfect, fără pete sau putregaiuri. Dintr-o materie primă degradată iese un produs degradat. Cum fermele româneşti au dispărut, este greu de urmărit calitatea în plantaţii mici şi dispersate", declară Aurel Tănase, preşedintele Romconserv. Dar şi angajaţii se supun normelor: "Întâi se înduşează, iar apoi îşi pun salopeta. Utilajele, la rândul lor, trebuie să fie exclusiv din inox", mai spune preşedintele Romconserv. În prezent, în România mai sunt doar 32 de fabrici de conserve, dintre care doar 10 ar putea aplica normele UE. Dacă numărul producătorilor de conserve se va restrânge atât de mult, dependenţa României de importuri va creşte îngrijorător. Spre exemplu, pasta şi bulionul de pe piaţa internă sunt asigurate 60% din importuri.
Roşiile trebuie să fie "cât mai roşii"
Normele europene cer ca 60% din conţinutul unui borcan să reprezinte produsul în sine. Acesta trebuie să aibă un aspect atrăgător - castraveţii să fie drepţi şi de dimensiuni egale, iar roşiile "cât mai roşii". În plus, românii nu trebuie să mai întâlnească cioburi sau urme de detergenţi. Etichetarea trebuie să îi indice consumatorului cât la sută reprezintă materie primă, producătorul, conservanţii, dar şi adresa unde se pot face eventuale reclamaţii.

Industria autohtonă, în cifre
* 32 fabrici de conserve
* 10, cu şanse de aplicare a normelor UE
* 3.000 salariaţi, în regim permanent
* 10.000 sezonieri
* 4 mil. lei/lună salariul mediu
Costuri
* 69% materia primă şi ambalajul
* 11-15%, manopera
* 5-10%, costul gazelor
* Investiţiile - 350.000 euro/fabrică

Importuri
* Castraveţi, din Bulgaria, Ungaria, Vietnam
* Ciuperci, din China
* Mazăre, din China, Turcia, Ungaria, Moldova şi Franţa
* Fasole, din Bulgaria, Ungaria, Italia şi Franţa
* Compoturi, din Egipt, Italia, Franţa, Bulgaria
* Tomate, din Italia

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite