Noile proiecte imobiliare nu se adresează maselor largi ale populaţiei

Activele imobiliare deţinute de populaţie se ridică la aproximativ 500 miliarde lei (aproape 140 miliarde euro), estimează Banca Naţională a României (BNR), în raportul privind stabilitatea

Activele imobiliare deţinute de populaţie se ridică la aproximativ 500 miliarde lei (aproape 140 miliarde euro), estimează Banca Naţională a României (BNR), în raportul privind stabilitatea financiară, dat publicităţii săptămâna trecută.
Această valoare a imobilelor a crescut substanţial, amplificând efectul de avere sau capacitatea de îndatorare a populaţiei, prin utilizarea activelor nefinanciare ca şi colateral. Astfel că imobilele reprezintă aproximativ 90% din averea populaţiei din România, mult peste valoarea înregistrată în Uniunea Europeană, unde activele imobiliare au o pondere de sub 50%. "Lichiditatea redusă a pieţei imobiliare şi ponderea mare a activelor nefinanciare în totalul averii nete pot diminua semnificativ din capacitatea populaţiei de a face faţă unui eventual şoc sistemic", se spune în raportul Băncii Centrale.
Această majorare a preţurilor imobilelor în România a fost generată de creşterea puternică a cererii, căreia i se asociază un răspuns foarte slab din partea ofertei. Cu toate că raportul BNR nu caută să identifice factorii care au dus la acest dezechilibru între cererea şi oferta din piaţa imobiliară, autorii observă că noile proiecte imobiliare nu se adresează masei largi, care accesează credite ipotecare, argumentând că suprafaţa medie a unei locuinţe depăseşte 140 de metri pătraţi. Studiul precizează că evoluţia preţurilor activelor imobiliare ridică problema existenţei unei expansiuni nesustenabile (bubble). "În contextul factorilor structurali analizaţi, dinamica preţurilor din România nu semnalează neapărat existenţa unui bubble pe piaţa imobiliară, fiind mai degrabă o ajustare către un echilibru aşteptat al pieţei", se arată în document. Autorii amintesc că, în economiile dezvoltate, preţul imobilelor se ajustează pe termen lung cu rata creşterii veniturilor. Pe de altă parte, specialiştii BNR susţin că evoluţia raportului între valoarea ipotetică a imobilelor şi venitul net al populaţiei indică o reducere a capacităţii populaţiei de a-şi permite cumpărarea unei locuinţe.

Prea puţine case noi
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat miercuri că banca centrala este obligată să intervină pe piaţa imobiliară, aşa cum fac şi băncile centrale din Statele Unite şi Europa, întrucât această piaţă este instabilă şi are fluctuaţii nefireşti. În opinia sa, pe piaţa imobiliară trebuie regândiţi factorii care determină conceptul de preţ corect, informează Mediafax.
"Trebuie să vedem pe termen lung cât timp vor mai fi bani să se cumpere aceste case vânturate, pentru că sunt foarte puţine case noi care se construiesc. Nu pot spune însă nici dacă piaţa se prăbuşeşte, nici dacă nu se prăbuşeşte. Trag doar un semnal de alarmă asupra unui balon cu lichid fierbinte care s-ar putea sparge", a avertizat reprezentantul BNR. El a precizat că singurul instrument prin care BNR poate interveni în piaţa imobiliară este politica de creditare şi a apreciat că o eventuala intervenţie este justificată, chiar dacă preţurile imobiliare nu sunt incluse deocamdată în coşul de consum, în funcţie de care se calculează rata inflaţiei.