Noi complexuri energetice în Oltenia şi Valea Jiului

Cele două noi companii vor fi privatizate până la mijlocul anului viitor, după cum a cerut FMI.

Apariţia celor două companii integrate a fost dictată de Fondul Monetar Internaţional, care a insistat asupra reorganizării sectorului de producţie a energiei din România, unde necesarul de investiţii se ridică la 30-40 de miliarde de euro până în 2035, potrivit proiectului noii strategii energetice a ţării.

Guvernul îşi planificase anii trecuţi să reorganizeze producţia de energie în doi giganţi care să includă şi companiile cu profit mare din energie - Hidroelectrica şi Nuclearelectrica - însă Fondul Proprietatea a blocat în instanţă această intenţie, argumentând că termocentralele vechi, care acumulează pierderi, vor trage în jos şi profitul hidrocentralelor şi al reactoarelor nucleare.

Gata până la finele anului

FMI a obligat Guvernul să vină cu un plan alternativ, iar autorităţile au scos din proiect Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Aşa s-a ajuns la înfiinţarea a două noi companii în Valea Jiului şi în Oltenia. Complexul Energetic Hunedoara va include iniţial termocentralele Deva şi Paroşeni, care vor participa la procesul de achiziţie a minelor viabile din cadrul Companiei Naţionale a Huilei. Acestea sunt Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan. Celelalte trei mine din Valea Jiului - Uricani, Paroşeni şi Petrila - vor fi închise până în 2018.

Cealaltă nouă companie, Complexul Energetic Oltenia, va fi formată din Societatea Naţională a Lignitului şi actualele complexuri Craiova, Turceni şi Rovinari. Guvernul a aprobat înfiinţarea noilor complexuri în şedinţa de miercuri seara şi, potrivit ultimei scrisori de intenţie convenite cu FMI, ele vor fi înfiinţate până la finele acestui an. Totodată, noile companii vor fi privatizate până la jumătatea anului viitor, fie pe bursă prin ofertă publică iniţială, fie cu un investitor strategic.

Potrivit unor surse din sectorul energetic, Fondul Proprietatea a fost de acord cu acest plan al Guvernului cu condiţia ca noile complexuri să aibă management privat. Contactaţi de „Adevărul", atât directorul de la Rovinari, Tiberiu Trotea, cât şi cel de la Turceni, Laurenţiu Graure, au spus că nu s-a stabilit încă nimic în legătură cu managementul noilor companii.

Totuşi, când această idee a luat fiinţă, adică iarna trecută, în sector s-a vehiculat numele lui Constantin Bălăşoiu, actualul director de la Craiova, pentru funcţia de conducere a complexului Oltenia. Bălăşoiu nu a putut fi contactat ieri, însă acum o lună a precizat că ar fi dispus să participe la procesul de selecţie a managerilor privaţi, pentru a rămâne în postul de director general al complexului Craiova.

Preţ mai mic la energie

Ministerul Economiei susţine, în notele de fundamentare ale proiectelor de hotărâre de Guvern privind înfiinţarea celor două noi complexuri, că această măsură va duce la scăderea preţului final al electricităţii, la stabilizarea şi la predictibilitatea lui. „Faptul că centralele şi minele fac parte din aceeaşi companie elimină costurile financiare intermediare pe care le implica o tranzacţie între o mină şi o centrală. Astfel sunt create premisele pentru scăderea preţului final, dacă ceilalţi parametri rămân aceiaşi", a afirmat, pentru „Adevărul", Ionuţ Purica, expert în energie în cadrul Academiei
Române.

Potrivit acestuia, companiile pot obţine o marjă mai mare a profitului dacă vând electricitatea pe bursă. „Mai mult, acest lucru le permite să vândă energia în contracte bine definite, care pot fi planificate, fără să existe oscilaţii de cerere, ceea ce le va sigura un venit constant şi va însemna inclusiv stabilitatea locurilor de muncă", a mai spus Purica. În nota explicativă, ministerul susţine că acest proces nu impune disponibilizări, însă „eventuale reduceri ale locurilor de muncă s-ar putea înregistra ulterior, potrivit programelor de restructurare pe care le va elabora noua societate".

Ne bazăm pe cărbune

Aproximativ 40% din producţia de electricitate din România este produsă pe baza arderii cărbunilor. Această sursă ne-a asigurat securitatea energetică în situaţii-cheie, precum cea din ultimele luni, când seceta a redus producţia de energie a hidrocentralelor, sau precum cea din iarna 2009, când Rusia ne-a sistat livrările de gaze.

80% din termocentralele din România au durata de viaţă depăşită, iar pentru înlocuirea lor este nevoie de investiţii de zeci de miliarde de euro.