Nodurile industriale, balon de oxigen pentru firmele mici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Marile combinate cu profil de producţie asigură piaţa de desfacere pentru furnizorii de talie mai redusă, în care lucrează mii de salariaţi.

Dacă în anii comunismului platformele industriale de pe lângă oraşe asigurau locurile de muncă pe plan local şi regional, acum, rolul de motor al creşterii economice este asigurat de marile combinate pe lângă care gravitează o puzderie de întreprinderi mici şi mijlocii. Importanţa acestor noduri industriale a fost (re)descoperită odată cu privatizarea lor: unele şi-au păstrat furnizorii tradiţionali, contribuind astfel la dezvoltarea pe orizontală a economiei, iar altele au renunţat la parteneri, lăsând în urmă şomaj şi o lipsă acută de comenzi pentru companiile mai mici.

De aceea, şi abordarea politicilor industriale ar trebui să ţină seama nu doar de numărul de angajaţi ai marilor combinate, ci şi de numărul de furnizori ai acestora, în care lucrează mii de oameni. Una este să spui „ArcelorMittal (fostul Sidex) Galaţi are peste 11.000 de angajaţi", cu totul altceva este să spui „ArcelorMittal Galaţi şi furnizorii săi au aproape 50.000 de angajaţi", şi acesta este doar un exemplu.

Mari angajatori, mari contribuabili

Companiile şi societăţile naţionale, la care statul încă mai deţine capitalul integral sau majoritar, predomină în topurile întocmite după numărul de salariaţi. Pe locuri superioare în clasament se mai găsesc şi câteva unităţi de mare capacitate, care au fost privatizate, dar spre deosebire de cele publice, acestea din urmă sunt şi cei mai mari contribuabili la bugetul de stat.

Câteva exemple dintre combinatele privatizate ar fi OMV Petrom, Automobile Dacia, ArcelorMittal Galaţi, Romtelecom, iar printre cei mai importanţi angajatori cu capital străin se remarcă marii retaileri (Kaufland, Real-Hypermarket, Carrefour etc.). Dacă luăm în calcul şi reţelele lor de furnizori mici şi mijlocii, desfăşurate pe orizontala economică a fiecăruia în parte, avem un tablou complet care ne arată importanţa acestor noduri industriale în eşafodajul general.

Alro Slatina, impact masiv în economie

Într-un studiu elaborat de compania de consultanţă financiară PricewaterhouseCoopers (PwC) s-a estimat că impactul indirect al activităţii industriale de la Alro Slatina, determinat de consum, asupra TVA este de 7,4 milioane de dolari (22,4 milioane de lei), iar impactul indirect, al colectării contribuţiilor sociale ar fi de 33 de milioane de dolari (101 milioane de lei). Argumentul de bază invocat de PwC este faptul că Alro asigură, indirect, alte circa 3.500 de locuri de muncă la parteneri.

Alro Group are un aport la buget estimat la aproximativ 91 de milioane de dolari (277,3 milioane de lei) pe an, sub formă de taxe şi impozite. Compania a plătit taxe locale de 2,3 milioane de dolari (7 milioane de lei) în 2011. La rândul său, Alum Tulcea - principalul furnizor de materii prime pentru Alro - a plătit taxe la bugetul local de 254.000 de dolari (773.000 de lei). Totalul de taxe la bugetul asigurărilor sociale a fost de 50,4 milioane de dolari, achitaţi de Alro în 2011.

Negocieri pentru susţinerea orizontalei

Recent, la Ministerul Economiei a avut loc o întâlnire între oficialii instituţiei şi reprezentanţii industriei de aluminiu. Discuţiile au vizat consecinţele negative asupra macro- şi microeconomiei româneşti, ca şi efectele provocate în plan vertical şi orizontal prin contractele comerciale de energie, se arată într-un comunicat al ministerului.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite