Navă-gigant olandeză, construită la Galaţi

Premieră în industria navală din România: Şantierul Naval Damen construieşte pentru Marina Regală Olandeză cea mai mare navă de război realizată pe piaţa românească.

O navă militară cu totul specială prin destinaţie, dimensiuni, complexitate şi echipare se construieşte la Şantierul Naval Damen din Galaţi. Este o navă de tip Joint Logistic Support Ship (JSS), cu hangar pentru şase elicoptere, cu două puncte de aterizare la bord, cu un spital prevăzut cu 20 de de săli de operaţii şi tratament, cu o cameră de comandă pentru coordonarea acţiunilor altor nave în caz de război, cu rampă de acces a vehiculelor amfibii de asalt, precum şi cu alte facilităţi. Nava poate lua la bord 300 de militari, din care 180 membri ai echipajului.

„Este de tip multirol, un fel de navă-bază, cu posibilităţi de apărare şi de atac, capabilă să transporte rapid, cu 22 noduri, un mare număr de militari, vehicule amfibii pentru debarcări şi elicoptere", ne-a spus inginerul Victor Dobrea, directorul de producţie al Şantierului Naval Damen.

Construită din tablă care nu se găureşte

„HNLMS Karel Doorman", cum  a fost botezată nava după numele unui amiral olandez, are dimensiuni impresionante. Lungimea sa este de 204,7 metri, iar înălţimea - de 49,63 metri. 

„Este cea mai mare şi complexă navă militară construită vreodată în România. De altfel, doar flotele marilor puteri militare au în dotare asemenea nave. În plus, execuţia acesteia a presupus o serie de premiere tehnologice pentru industria navală din România. De exemplu, a trebuit să lucrăm cu o tablă din oţeluri speciale, care, supusă efectului exploziilor, se deformează plastic şi nu poate fi perforată", a precizat Victor Dobrea.

Lego pentru „Gulliver"

Cea mai importantă dintre premierele tehnologice la care s-a referit directorul şantierului a fost construirea imensei nave „pe bucăţi", asamblate ulterior printr-un procedeu extrem de dificil de realizat într-un doc clasic, precum cel al SN Damen Galaţi.

Blocurile componente au fost construite în patru locaţii. Două blocuri au fost cuplate pe uscat, într-o hală, şi apoi, ansamblul rezultat a fost lansat la apă şi dus cu patru remorchere în doc pentru a fi asamblat „în plutire" cu o altă parte a corpului navei.

„Marja acceptabilă de luft (nepotrivire la aliniere - n.red.) era de doar opt milimetri. Pentru a o respecta, am luat în calcul o serie întreagă de factori, inclusiv viteza vântului şi diferenţa dintre temperatura apei şi a aerului. Operaţiunea s-a făcut într-o zi caniculară şi am avut surpriza ca, în apă, luftul să fie corespunzător, iar pe puntea dilatată de căldură să avem o diferenţă de jumătate de metru. Până la urmă, ţinând cont de temperaturi,  în seara zilei următoare,  am reuşit o cuplare perfectă. De 35 de ani, de când construiesc vapoare, aşteptam acest moment şi credeţi-mă că, în toată istoria industriei navale din România, nu s-a mai realizat o cuplare în plutire", afirmă cu mândrie Dobrea.

Ameninţarea unei epave

Cuplarea bucăţilor componente ale uriaşul corp al navei n-a pus capăt problemelor tehnice pe care trebuie să le rezolve navaliştii gălăţeni. „Pentru că docul şantierului nostru nu permite lansarea unei nave cu pescaj (adâncimea de cufundare în apă  - n.r.) mai mare de 4,5 metri, aceasta va fi lansată înainte de construcţia următoarelor două nivele, punţile superioare. Practic, se lansează la 8.500 de tone şi diferenţa se pune după aceea", ne-a explicat Dobrea. Construcţia navei a început în 2011, iar lansarea este planificată pentru luna octombrie a acestui an.

Şi în legătură cu lansarea există un motiv de emoţie. „Chiar în gura docului şantierului zace scufundată, din 1990, epava cargoului Slatina şi, deşi nu putem spune că din cauza acesteia este imposibilă scoterea din doc a HNLMS Karel Doorman, oricum ne incomodează. Dacă la data lansării nivelul Dunării va fi sub trei metri, ca acum, sau şi mai scăzut, putem avea probleme", a mai precizat Dobrea.

Navalişti de talie mondială

Faptul că Marina Regală Olandeză a comandat la Galaţi această navă, pentru care Guvernul olandez a alocat, potrivit Wikipedia, 363 de milioane de euro, poate părea surprinzător. „Cu mine puteţi discuta doar detalii de ordin tehnic, nu şi economic. Ne-au ales pe noi pentru că am construit mai multe nave pentru Marina Regală Olandeză şi, dacă beneficiarul nu ar fi fost pe deplin mulţumit, este clar că nu ne-ar fi încredinţat o asemenea comandă mult mai importantă. În acest şantier, lucrează constructori de nave de talie mondială. Avem oameni plecaţi să instruiască navalişti în Qatar, în China şi în alte ţări", a mai spus Victor Dobrea.

Deşi sunt tot detalii de ordin tehnic, directorul de producţie al şantierului nu ne-a putut satisface curiozitatea cu precizări privind armamentul care urmează a fi montat pe moderna navă de război. De altfel, după cum ne-a spus, încă nu s-a stabilit dacă armele vor fi montate tot la Galaţi.

Potrivit publicaţiilor online de specialitate, în care am găsit referiri la nava aflată în construcţie în România, aceasta va fi dotată cu două sisteme antirachetă Goalkeeper CIWS, două tunuri automate de calibru 30 de milimetri şi patru mitraliere de calibru 12,7 milimetri. Respectându-se o tradiţie a marinei militare olandeze, pe corpul navei a fost fixată o monedă din anul 1889, an în care s-a născut amiralul Karel Doorman.

"Am construit mai multe nave pentru Marina Regală Olandeză şi, dacă nu ar fi fost pe deplin mulţumită, nu ne-ar fi încredinţat o asemenea comandă mult mai importantă.''
Victor Dobrea director de producţie  Şantierul Naval Damen

Doi ani de pregătiri

Pentru ca nava „HNLMS Karel Doorman" să fie una dintre cele mai importante reuşite ale industriei navale din România s-au făcut pregătiri minuţioase. „Planurile au fost puse la punct până în cel mai mic detaliu vreme de doi ani, înainte de începerea lucrărilor la navă. Câteva cifre sunt elocvente: înglobează 270 de kilometri de cabluri, cu enorm de multe conexiuni, 21.000 de segmente de ţeavă, 10.500 de tone de oţel şi, mai ales, un volum de muncă enorm. Practic, aproape totul se face de către om, căci în industria navală nu există roboţi", mai spune Victor Dobrea. Cam 30% din personalul şantierului lucrează la „HNLMS Doorman" şi până la finalul lucrării, fiecare din cei 1.800 de salariaţi Damen Galaţi îşi va fi adus contribuţia la construcţia acestei nave de excepţie.