Munceşti puţin, câştigi mult

Exact asta indică datele statistice privind evoluţia salariului mediu din economie. Cu cât munceşti mai puţine ore, cu atât salariul este mai mare. Desigur, se poate spune şi că reciproca este

Exact asta indică datele statistice privind evoluţia salariului mediu din economie. Cu cât munceşti mai puţine ore, cu atât salariul este mai mare. Desigur, se poate spune şi că reciproca este adevărată cu cât câştigi mai mult, cu atât munceşti mai puţin. Totul depinde de partea din care privim, angajat sau angajator.
Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) privind câştigul salarial indică faptul că, în luna septembrie din acest an, salariul mediu brut la nivelul întregii economii a fost de 1.148 lei noi, venit obţinut în urma a circa 161 ore lucrate pe lună (cele trecute pe statul de plată). Ceea ce înseamnă un câştig orar brut de 7,12 lei noi. Iar dacă privim acelaşi set de date pe diverse ramuri ale economiei, observăm că în sectoarele cu un salariu mediu brut peste media naţională, numărul de ore muncite pe lună este mai mic decât cel la nivelul întregii ţări. Spre exemplu, în ramura utilităţilor energie electrică, energie termică şi gaze naturale salariul mediu brut a fost, în septembrie de 1.918 lei noi, cu circa două treimi mai mare decât media naţională. În schimb, salariaţii din acest domeniu au lucrat, în medie, numai 146 ore în septembrie.
Pe de altă parte, angajaţii din industria alimentară muncesc mai mult şi câştigă mai puţin: salariul mediu brut a fost de 869 lei noi (numai trei sferturi din media naţională), venit obţinut după circa 166 ore lucrate de fiecare salariat.
Salarii mari, numai în ramurile productive
Datele statistice arată, însă, mai mult decât faptul că numărul orelor de muncă şi câştigul salarial sunt invers proporţionale. Cele mai mari salarii se pot obţine în domeniile în care productivitatea muncii este ridicată. Spre exemplu, în industria financiară (bănci, asigurări, bursă) salariul mediu brut a fost de 3.161 lei noi, cel mai mare nivel din întreaga economie. Iar angajaţii respectivi au muncit, în medie, circa 159 ore în luna septembrie. Dar trebuie ţinut cont de faptul că industria financiară înregistrează un ritm accelerat de creştere. Numai creditele acordate de sistemul bancar, cel mai dezvoltat dintre cele trei, sporesc cu un ritm anual de peste 50%.
În schimb, în industria lohnului, salariile sunt dintre cele mai mici din întreaga economie, respectiv 670 lei noi/lună în segmentul articolelor de îmbrăcăminte şi 677 lei/noi în cel de încălţăminte. Însă, afacerile din acest domeniu au de suferit pe măsură ce industria de lohn se reorientează spre ţări cu costuri mai mici ale forţei de muncă. Restrângerea acestei ramuri poate fi observată chiar şi în evoluţia comerţului exterior, exporturile de îmbrăcăminte şî încălţăminte pierzând în faţa altor produse cu valoare adăugată mai mare, cum ar fi cele din industria auto şi cea producătoare de echipamente electrice.
Totodată, un alt factor de creştere a salariilor ţine şi de evoluţia pieţei forţei de muncă. Astfel, ultimul raport publicat de Banca Naţională indică salariile printre factorii cu presiune inflaţionistă. Tendinţa de sporire a gradului de încordare a pieţei muncii, manifestată în special pe segmentul forţei de muncă cu nivel mai mare de calificare, generează presiune de sporire a câştigurilor salariale.
Astfel, perspectivele de creştere a salariilor par dintre cele mai bune. Iar anul viitor ar putea aduce o premieră. După ce produsul intern brut din 2004 l-a egalat pe cel din 1989, 2007 ar putea aduce şi egalarea salariilor. Datele INS arată că, în septembrie, salariul mediu brut reprezenta echivalentul a 93,1% din banii câştigaţi în octombrie 1990 (aceasta este prima lună din care INS a început să calculeze rata inflaţiei, primul ministru din acea perioadă, Petre Roman, liberalizând o parte din preţuri). Iar pentru anul viitor, Comisia Naţională de Prognoză estimează un salariu mediu brut de circa 1.270 lei noi, cu 12,4% mai mare decât media acestui an. Ceea ce înseamnă că, în medie şi fără a ţine cont de schimbările structurale din economie, banii câştigaţi din salariul trecut pe cartea de muncă ar putea ajunge să aibă aceeaşi valoare cu cei din 1989, dacă obiectivele de inflaţie ale Băncii Naţionale vor fi atinse.
Dar în ciuda unor creşteri nominale de două cifre ale salariilor, convergenţa cu celelalate state din Uniunea Europeană este încă departe, pentru că un salariul mediu brut de 1.270 lei noi reprezintă circa 360 euro (pentru un curs de schimb de 3,5 lei noi/euro), sub circa 500-600 euro câştigaţi în statele ce au aderat în 2004 la UE.