Munca la negru în afara ţării susţine economia autohtonă

Peste trei miliarde de euro au intrat în România, în primele nouă luni

Economia românească prinde viteză. Iar pe lângă motoarele reprezentate de construcţii, servicii şi industrie, un impuls vine şi din partea economiei la negru, atât cea din ţară, cât şi cea din Uniunea Europeană.
Populaţia şi-a sporit consumul într-un ritm record, în perioada iulie septembrie 2006, nivelul raportat de Institutul Naţional de Statistică fiind de 14,6%. Ceea ce înseamnă că românii au avut mai mulţi bani la dispoziţie. Pe de o parte, salariul mediu net a variat, pe parcursul trimestrului III, între 841 lei şi 860 lei, ceea ce a reprezentat o sursă de venit disponibil pentru cheltuieli. Pe de altă parte, creditele de consum şi-au continuat ritmul alert de creştere. Dar în acelaşi timp, populaţia a avut bani pentru consum şi de la românii din afara ţării. Liviu Voinea, director de cercetare în cadrul Grupului pentru Economie Aplicată (GEA) consideră că economia reală din ţara noastră se bazează pe munca la negru a persoanelor plecate în statele Uniunii Europene. Spre exemplu, numai în primele nouă luni ale anului curent, circa trei miliarde de euro au intrat în ţară fără să figureze ca fiind venituri din muncă (în această categorie este înregistrată o sumă de cinci ori mai mică). Mai mult, un studiu realizat de Banca Centrală Europeană subliniază faptul că banii care sunt trimişi în ţară sunt folosiţi, cu precădere, în consum. Motivul ţine de faptul că sumele nu sunt suficient de mari pentru a putea fi alocate unor investiţii.
Economia subterană ţine pasul cu cea reală
Pe lângă munca la negru din afara ţării, economia nefiscalizată din România aproape că reuşeşte să ţină pasul cu cea reală. Dacă în anul 1998, economia subterană reprezenta circa 40% din produsul intern brut, nivelul s-a redus la circa 16% în 2005, iar pentru primele nouă luni ale anului curent, oficialii INS estimând o pondere de circa 14%. Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), consideră că nivelul economiei subterane a scăzut foarte puţin în acest an, spre deosebire de 2005. În acel moment, introducerea cotei unice de impozitare a avut efecte pozitive asupra economiei româneşti, o parte din locuri de muncă la negru trecând în legalitate. "Se poate spune că o parte din creştere economică a provenit din economia subterană", adaugă Ghizdeanu. Totuşi, preşedintele CNP subliniază faptul că estimarea de 18% din produsul intern brut reprezintă activitatea nefiscalizată ce poate fi dedusă prin corelaţii. "În realitate, nimeni nu poate spune cu exactitate cât reprezintă economia la negru", spune Ghizdeanu. Totuşi, pe măsură ce afacerile se dezvoltă şi ajung într-un punct critic, activitatea desfăşurată fără forme legale poate trece în economia reală. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), subliniază faptul că, odată cu dezvoltarea afacerilor sau cu procesul de delocalizarea a unor activităţi, devine neeconomic pentru întreprinzători să rămână în economia la negru. "Pentru un manager, devine mai important să se concentreze pe cucerirea cotei de piaţă, pe organizarea de centre de profit, decât să se gândească cum salvează 25-3% prin plata salariilor fără să le trecuta pe cartea de muncă", explică Pogonaru.
Dar mulţi angajaţi continuă să primească o parte din salariu fără forme legale, din cauza faptului că piaţa forţei de muncă din România duce lipsă de personal calificat. şi de aceea, salariile s-au majorat mai redepe decât cele raportate de Institutul Naţional de Statistică. Iar preşedintele AOAR consideră că prioritatea fiscală pentru anii următori este reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate. Pe măsură ce nivelul acestor ca scădea, este posibil ca economia subterană să piardă teren, aşa cum s-a întâmplat în cazul introducerii cotei unice.