Mugur Isărescu: Aş vrea să prind adoptarea monedei unice, măcar ca pensionar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat, într-o conferinţă de presă, raportului trimestrial asupra inflaţiei. BNR a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2010, de la 7,8% la 8,2%, cauza principală fiind impactul majorării TVA-ului începând cu 1 iunie, a anunţat Mugur Isărescu.

Declaraţiile lui Mugur Isărescu:

- în trimestrul 3 este predominantă creşterea substanţială datorată majorării TVA, de la 19 la 24%. Comportamentul inflaţiei din 2006 şi până în prezent este dominat de aceşti munţi Carpaţi. Am avut mai întâi supraîncălzirae economică, apoi accizele şi acum majorarea TVA.

- impactul TVA este de 2,4% pentru acest trimestru

- estimăm că impactul majorării TVA va fi mai mare spre sfârşitul anului

- există un deficit de cerere considerabil

- avem un impact şi de pe plan extern, legat de preţurile alimentelor

- în trimestrul al treilea, aprecierea leului faţă de dolar a temperat presiunile

- o parte din impactul majorării TVA a fost suportat de operatorii comerciali

- tutunul, din nou, a avut un impact semnificativ asupra inflaţiei... Suntem impregnaţi de acest tutun, de doi ani tot vorbim de tutun, iar impactul este mare. Românul parcă mănâncă pâine şi ţigări, şi nu suntem cei mai mari fumători din Europa. O majorare a accizei la tutun ar determina apariţia unor presiuni şi mai mari pe piaţa neagră de profil.

- preţurile volatile au devenit surse de presiune inflaţionistă. Ele sunt mult micşorate faţă de 2010. Este şi normal, producătorii interni nu pot să se joace prea mult cu preţurile pentru că vin producătorii din import care să regleze piaţa. Trebuie să spunem că de multe ori am fost surprinşi exact de preţurile pe care ar trebui să le ştim cum evoluează.

- preţurile administrate evoluează surprinzător de inconştient

- materiile prime agricole au un impact major asupra inflaţiei

- procesul de ajutare a pieţii muncii continuă, şi nu doar în sectorul public. Ajustările au loc cu întârziere, dar au loc. Este evident că ajustările la numărul de salariaţi au început şi la bugetari

- cererea rămâne relativ scăzută

- încrederea consumatorilor este într-o stare depresivă

- pentru 2010 prognoza de inflaţie a fost revizuită în urcare, de la 7,8% la 8,2%, iar pentru 2011 de la 3,1% la 3,4%

- este necesară respectarea reformelor structurale, lucru care pare rejectat de către societatea românească.

- sunt incertitudini legate de aplicarea măsurilor de consolidare fiscală

- am hotărât să păstrăm dobânda la 6,4%, să menţinem nivelul actual al creditelor

- există un vizibil exces de lichiditate

- ne stabilizăm la o ţintă de inflaţie staţionară de 2,5% multianuală. Pentru 2012, ţinta a fost menţinută de 3%, plus-minus 1%.

- avem încredere că vom reuşi să aducem inflaţia în intervalul ţintit. Atingerea ţintei este importantă nu numai pentru credibilitatea politicii fiscale, dar şi pentru menţinerea credibilităţii României.

- BNR a fost prudentă în fixarea ţintei de inflaţie

- ceea ce citim noi în presă şi ceea ce se vede şi în afară este că în România se doreşte o ajustare dincolo de transparenţă. Nu putem face ajustare prin metode inflaţioniste.

- ţinta de inflaţie pentru 2012 de 3% este mare pentru o ţară europeană

- mai devreme sau mai târziu trebuie să adoptăm moneda unică... Noi nu am schimbat ţinta 2015 şi, deocamdată, ne menţinem pe ea, chiar daca trebuie discutată, şi realismul ţintei aderării UE de acum în colo depinde de capacitatea acestei ţări de a se consolida fiscal. Ne mai trebuie câteva luni ca să vedem în ce măsură se acceptă costul ajustării fiscale, să vedem dacă rămânem la 2015 sau nu. Dacă nu este suport pentru consolidare fiscală trebuie modificată ţinta.  2018 mi se pare îndelungat. Aş vrea să prind nu cât voi fi guvernator, dar măcar cât voi fi pensionar, adoptarea monedei unice.

- este foarte posibil ca în anii următori să fie preţuri care se vor ajusta. În România sunt preţuri care sunt cu mult sub nivelul european.

- ştirile despre creşterea preţurilor contribuie la menţinerea inflaţiei

- reducerea TVA la alimentele de bază la 5% este o lege neclară

- suntem de acord cu FMI şi CE că anul viitor vom avea creştere economică.

- nu am prognozat terminarea finanţării ieftine

- nu prea înţelegem logica mişcărilor la preţurile combustibililor pe piaţa internă, nici nu ştim de ce să le legăm, de evoluţia preţurilor pe piaţa internaţioanlă, de evoluţia cursului....Variaţiile interne sunt mult prea mari la preţurile interne ale carburanţilor. Nu vedem alte explicaţii decât că acţionează factori divergenţi. Au crescut preţurile temporar şi atunci când leul s-a întărit semnificativ faţă de dolar, iar preţul ţiţeiului nu justifică aceste evoluţii.

- anumite prevederi ale OUG 50 au excedat directivele europene.Vom avea o intervenţie publică după ce ne lămurim care este punctul de vedere al altor agenţii, al parlamentului, în această dezbatere care a ieşit prea mult dintr-un cadru normal şi pentru a aduce ordonanţa în spiritul şi litera directivei europene... Sistemul bancar din România constituie un pilon de stabilitate, el nu a beneficiat de niciun ban public. Băncile trebuie să fie transparente şi să-şi educe publicul. Asociaţia Română a Băncilor trebuie să explice mai mult populaţiei care sunt costurile reale ale cerditelor în valută. Trebuie să aducem Ordonanţa în spiritul şi litera directivelor europene. Directiva europeană este aşezată, inteligentă, şi nu încearcă să dea la o parte un exces cu alt exces. Nu avem de ce să ieşim dintr-un cadru european. Din păcate o fost o întrecere «hai să penalizăm băncile» şi după mine s-a sărit dintr-un exces în alt exces.

- se poate întâmpla să avem o economie în recesiune, cu o monedă întărită.

- ştirile de senzaţie despre creşterile de preţuri pot pune o presiune pe inflaţie de până la 0,5%. Eu am vorbit despre anticipaţii inflaţioniste, însă dacă de dimineaţa până seara se vorbeşte despre creşteri de preţuri... Încercăm să calmăm populaţia şi să transmitem un mesaj mai virulent decât de obicei legat de toate aceste discuţii, pe ideea că se poate discuta orice în ţara asta fără niciun cost. Faceţi ştiri de senzaţie? Foarte bine! Să ştiţi însă că ele au un cost. Acesta este mesajul pe care vă rog să-l transmiteţi... Dacă urmăriţi numai vânzarea de ştiri la televiziune, daţi în continuare bombe din astea şi atunci, noi ce să facem?...Nu spun că acesta este motivul, dar ele au un cost de 0,1, 0,2 sau 0,5% (în inflaţie. n.r.) Voi ( mass-media n.r.) credeţi că sunteţi mimoza publică şi că nu vă poate spune nimeni nimic. Uite că vă spun eu acum: Dacă urmăriţi numai creşterea raitingurilor la tv, uite că sunt nişte costuri. Ar trebui să îi luaţi să îi verificaţi la conturile în valută,  pe cei care vă dau date false despre depreciere, ca să vedeţi câtă valută au.  Toţi trebuie să supravieţuim crizei, inclusiv televiziunile şi ziarele... Nu sunteţi numai de mângâiat pe creştet şi de dat mâna cu dumneavoastră", a precizat Isărescu.

- dobânzile la depozitele în valută au rate excesive.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite