Mitul IMM-urilor, gata să se destrame

Întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt inovative şi nu contribuie cu mai mult de 55% la formarea PIB, astfel că politicile de stimulare trebuie revizuite, arată experţii în economie.

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) este răsfăţatul politicilor publice de stimulare a mediului de afaceri şi chiar al celor fiscale, pentru că în ultimii ani s-au împământenit mai multe idei preconcepute despre calităţile acestei categorii de firme. S-a spus, între altele, că sectorul IMM ar fi „principalul angajator al ţării", „motorul economiei", „vârful de lance al inovării", „cel mai mare exportator" etc.

La o privire mai atentă însă, experţii Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) au observat că multe dintre tezele care lăudau acest sector sunt depăşite de realităţile din economie, fapt care impune o revizuire a politicilor de stimulare şi, poate, chiar a legislaţiei ce prevede facilităţi pentru micile companii luate „la grămadă".

Antreprenorul, „un oportunist"

Din studiul „Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică", prezentat ieri de CNP în cadrul unui program cu finanţare de la Comisia Europeană, reiese că numărul microfirmelor a crescut accelerat în anii dinaintea crizei, după care a scăzut accelerat. Această statistică demontează practic mitul potrivit căruia IMM-urile „sunt flexibile, se orientează mai bine după evoluţiile de pe piaţă şi, deci, ar fi rezistente la criză".

Un alt mit ar fi acela că IMM-urile contribuie masiv la formarea PIB, dar statisticile arată că acestui sector îi revine doar 54% din valoarea adăugată brută. De fapt, „antreprenorii nu înfiinţează firme pentru a contribui la creşterea economică sau la crearea de locuri de muncă, ci mai mult din oportunism", a arătat Dragoş Pâslaru, coordonatorul echipei care a realizat studiul. El a mai arătat că foarte multe IMM-uri se regăsesc în comerţ şi în servicii neproductive sau, în termeni mai puţin academici, „le place să plimbe lucrurile de colo-colo" - un argument în plus pentru a schimba politicile de stimulare.

Nu excelează în eficienţă

La rândul său, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a arătat că IMM-urile, „contrar legendei", nu sunt firmele care să exceleze în eficienţă, câtă vreme „fluxurile au o anumită intensitate numai între ele, ceea ce denotă o competitivitate redusă şi aproape o lipsă a tehnologiei şi inovaţiei".

În fine, studiul a mai relevat o densitate extrem de scăzută a IMM-urilor (număr de firme la mia de locuitori - vezi harta alăturată) în majoritatea judeţelor ţării. Lucian Croitoru a arătat, în acest context, că statul ar trebui să stimuleze cultura antreprenorială „ca alternativă la găsirea de locuri de muncă", aşa cum în ţările nordice europene sau în SUA astfel de abilităţi sunt tot mai intens cultivate în învăţământul liceal.