Ministerul Economiei visează o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj pe Dunăre

Ministrul Economiei, Ion Ariton, s-a întâlnit astăzi la Belgrad cu omologul său sârb, iar în discuţii a fost luată şi posibilitatea de a construi o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj la Dunăre, informează un comunicat al ministerului. Potrivit unor surse din sector, acest proiect ar necesita între 600 şi 900 de milioane de euro.

O astfel de centrală implică existenţa a două lacuri de acumulare, cu o diferenţă de altitudine între ele. Ziua, centrala ar urma să producă energie din căderea apei, iar noaptea, să utilizeze surplusul de energie din reţea pentru a urca înapoi apa în lacul superior.

Contactaţi de „Adevărul", reprezentanţii Hidroelectrica au precizat că este vorba despre un proiect mai vechi, care prevede realizarea unei astfel de hidrocentrale în amonte de Porţile de Fier 1. „Lacul de acumulare de la Porţile de Fier 1 ar urma să fie lacul inferior de unde să fie pompată apa, iar pe malul românesc al Dunării, undeva, ar urma să fie realizat un lac superior", au precizat aceştia.

Alte surse din domeniu au declarat, pentru „Adevărul", că acest proiect a fost luat în calcul acum câteva zeci de ani, când se studia realizarea unei astfel de hidrocentrale în România, dar, în final, a fost aleasă varianta de la Tarniţa-Lăpuşteşti.

„Se analizau atunci mai multe variante de amplasament: Dunărea, Tarniţa, Maramureş, Argeş. Pentru proiectul de pe Dunăre, lacul superior ar fi urmat să fie undeva în jurul localităţii Dubova. Studiile Hidroelectrica pentru realizarea acestei centrale au fost reluate anul trecut. Se analizează astfel două variante de capacitate pentru o astfel de hidrocentrală pe Dunăre: 500 de MW, pentru care investiţia ar urma să fie de 600 de milioane de euro, şi 1.000 de MW, ceea ce ar necesita o investiţie de 900 de milioane de euro. Şi sârbii vor de mult timp o astfel de centrală pe malul lor, de 2.600 de MW", au spus sursele menţionate.

De unde bani?

Proiectul de la Tarniţa este acum în stadiul de atragere a investitorilor. Hidrocentrala de acolo ar urma să aibă 1.000 de MW şi să coste peste 1,3 miliarde de euro.

De centrala Tarniţa se vorbeşte intens de câţiva ani, dar proiectul bate practic pasul pe loc. La fel şi cel al reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, care este amânat sistematic de la un an la altul. Principala problemă: lipsa banilor.

Statul mai are în plan şi alte proiecte de producere a energiei, precum alte hidrocentrale pe Dunăre, clasice de această dată, şi termocentrale noi, precum şi conducte de transport al gazelor şi ţiţeiului, însă toate trenează de ani de zile.

În aceste condiţii, investitorii s-au săturat de proiecte care apar ca ciupercile după ploaie la modul declarativ şi nu depăşesc apoi stadiul de schiţă pe hârtie. Spre exemplu, giganţii europeni GDF Suez, Iberdrola şi RWE s-au retras iarna trecută din proiectul reactoarelor 3 şi 4, iar în sector au apărut din ce în ce mai multe voci care susţin că aceste unităţi nu vor fi niciodată realizate.

UPDATE ora 17.10

Hidroelectrica a transmis un comunicat de presă în care sunt incluse o parte din aceste informaţii:

"Valorificarea potenţialului hidroenergetic al României include şi proiectul unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj pe Dunăre, în amonte de Porţile de Fier I, CHEAP (centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj) Dubova, pentru care a fost întocmit un studiu de amplasament în anul 1982. Schema de amenajare cuprinde lacul inferior Porţile de Fier I şi un lac superior situat pe o platformă excavată şi amenajată prin îndiguiri folosind platoul natural Poiana Mare din zona Dubova.

Documentaţiile întocmite analizează realizarea unei CHEAP cu o putere instalată de 500 sau 750 MW, care poate furniza servicii suplimentare de reglaj în Sistemul Energetic Naţional şi rezerve suplimentare de putere pentru funcţionarea în siguranţă a actualelor şi viitoarelor capacităţi nucleare ale României", se arată în comunicatul producătorului de energie.