Mihai Tanasescu vrea acum un acord cu FMI pe o durata de trei ani

Fondul va face analiza a relatiilor cu Romania pe ultimii 14 ani

Desi pana acum sustinea ca Romania are nevoie de un acord cu FMI cu o durata de maximum un an, Mihai Tanasescu a declarat ieri ca autoritatile romane au in vedere negocierea unui acord care sa se intinda pana in 2006, pentru a conferi stabilitatea necesara realizarii reformelor necesare integrarii Romaniei in Uniunea Europeana (UE) in anul 2007. "In viziunea mea, un program mai lung creeaza stabilitate. Acordul cu FMI ar trebui sa acopere si perioada 2005-2006. Sigur, insa, ca acesta trebuie impartit foarte clar pentru perioada mandatului actualului guvern si pentru cel care va fi dupa alegeri", a precizat Tanasescu. El a dezvaluit ca FMI a realizat deja un program "ex post-assessment" care reprezinta o analiza a relatiilor dintre Fond si Romania din ultimii 14 ani si care ar trebui sa stabileasca o concluzie privind necesitatea colaborarii dintre tara noastra si institutia financiara internationala. Acest program va fi prezentat Consiliului Directorilor FMI la inceputul lunii aprilie, a precizat Tanasescu.
Viitorul acord - supus spre aprobare in luna mai
Potrivit sefului Finantelor, la Bucuresti se afla doua delegatii ale FMI. Pana la sfarsitul acestei saptamani, o delegatie a Fondului va participa la consultarile anuale pe probleme macroeconomice, conform articolului IV din statutul institutiei. Temele abordate vizeaza politicile privind inflatia si deficitul de cont curent pe termen mediu, politica fiscala si reformele structurale. Incepand de vineri, echipa condusa de Neven Mates va relua negocierile cu autoritatile romane pentru incheierea unui nou acord stand-by. Rezultatele negocierilor cu cele doua echipe ale FMI vor fi prezentate Consiliului Directorilor FMI in cursul lunii mai.
Plusul de incasari - folosit pentru finantarea programelor sociale
In ceea ce priveste fiscalitatea, ministrul Finantelor a apreciat ca incasarile la buget vor creste in acest an, avand in vedere si tendinta inregistrata in ultimele luni ale anului trecut. In plus, in acest an vor creste si o serie de taxe, cum ar fi accizele pentru produse petroliere, tigari si alcool, impozitul pe profit pentru exportatori etc. "Acest plus de incasari va fi impartit in doua: o parte a incasarilor suplimentare va fi folosita pentru reducerea unor taxe si impozite, iar cealalta parte va fi utilizata pentru programe sociale - bani pentru educatie, pentru un nou sistem sanitar si, bineinteles, pentru infrastructura", a declarat Mihai Tanasescu. El nu a facut nici o estimare asupra nivelului cresterii incasarilor, promitand insa ca, la sfarsitul negocierilor cu Fondul, va prezenta mai multe detalii.
Deficitul de cont curent - sub estimarile din toamna
Oficialii romani discuta acum mai relaxati cu reprezentantii Fondului despre chestiunea deficitului de cont curent, considerata, la precedentele negocieri de la sfarsitul anului trecut, principala piedica in calea incheierii unui nou acord. "In toamna anului trecut a existat temerea ca deficitul ar putea depasi 6,5% din PIB, insa ultimele date arata ca acesta s-a situat la 5,8%-5,9% (in functie de moneda in care este exprimat). Estimarea de atunci s-a bazat pe previziunile privind importurile ridicate de produse agroalimentare din perioada august - septembrie ca efect al secetei, precum si de marfurile importate in toamna anului trecut pentru constituirea rezervelor nationale", a declarat Tanasescu. Adaugand ca "realitatea ne-a aratat ca a fost doar o problema temporara", ministrul Finantelor a precizat ca Romania are capacitatea sa sustina un deficit de cont curent de 5,5%-5,8% din PIB, dovada fiind faptul ca o parte a deficitului a fost deja finantat neinflationist prin investitii directe si intrari de valuta de la muncitorii romani din strainatate. Mihai Tanasescu a mai precizat ca, desi in discutiile cu FMI va propune diminuarea diferentei dintre cheltuielile si veniturile bugetare la mai putin de 3% din PIB (asa cum este prevazut in Legea bugetului), nu s-a stabilit inca daca este nevoie de o micsorare a acestui deficit sub nivelul de 2,4% (inregistrat la sfarsitul anului trecut). El a spus ca deficitul de cont curent va fi redus in continuare si prin micsorarea deficitului cvasifiscal (n.r. - totalul datoriilor nebugetare din economie). "La sfarsitul anului trecut, deficitul cvasifiscal a fost de 2,5% din PIB, dar acesta va fi redus in acest an dupa privatizarea Petrom si a celor doua distributii de energie electrica", a declarat Tanasescu.