Microberăriile acaparează piaţa

Câţiva oameni de afaceri români câştigă zeci de mii de euro fabricând bere cu instalaţii de capacitate redusă. Cârnaţii afumaţi şi berea produsă în propriul restaurant sunt ingredientele cu care proprietarii de micro-berării îşi atrag clienţii.

Românilor le place să sporovăiască la o bere asortată cu o pungă de alune sau cârnaţi la grătar. Însă, chiar şi aşa, efectele crizei s-au făcut simţite şi aici. Consumul de bere din România a scăzut cu 11% în primul semestru al acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut, întregul sector al berii înregistrând un volum de vânzări de opt milioane de hectolitri, potrivit asociaţiei „Berarii României".

Cum reuşesc producătorii să-şi atragă clienţii? Câţiva mici afacerişti au găsit o soluţie ingenioasă - le oferă clienţilor bere nefiltrată produsă în restaurantul propriu şi mâncare ca-n berăriile bavareze - cârnaţi şi ciolan afumat - cu ingrediente de la producătorii români. „Am investit circa 200.000 de euro doar în instalaţia de bere", spune Florin Stoian, unul din cei doi proprietari ai localului Berestroika, situat în zona centrală a Capitalei.

Stoian şi asociatul său produc anual în jur de 150.000 de hectolitri de bere blondă, brună şi roşie. În ceea ce priveşte investiţia totală, ea se ridică la 500.000 de euro, la care se adaugă cei 6.000 de euro, la fiecare şase luni, pentru achiziţionarea de malţ, hamei şi drojdie.

 Berăria are vânzări de 50.000 de euro pe lună, din care 60% sunt reprezentate de mâncarea specific bavareză. La doar un an de la deschiderea berăriei, Stoian spune că următorul pas va fi deschiderea unui nou local în Capitală în 2011.

În ceea ce priveşte amplasarea acestuia, el spune că va alege tot zona centrală, Unirii sau Universitate. În următorii doi ani, cei doi afacerişti se gândesc să extindă în ţară acest concept de berărie, sub franciză, iar Timişoara a fost unul dintre oraşele luate în calcul.

Fabrica de bere

Şi proprietarul localului tradiţional „Caru' cu bere" va deschide anul acesta o berărie, cu 500 de locuri, amplasată în clădirea Bibliotecii Metropolitane din Pache Protopopescu.

„Dacă la «Caru' cu bere» aveam bere produsă după reţetă proprie, dar cu o instalaţie a Tuborg, acum vom avea propria fabrică. Investiţia totală în deschiderea berăriei, amplasamentul, renovarea şi instalaţia, este de 1,5 milioane de euro", explică Dragoş Petrescu, proprietarul lanţului City Grill şi al localului „Caru' cu bere".

Porţi închise

Petrescu spune că berăria va fi gata la finele acestui an. „La început am avut probleme cu autorităţile locale care ne cereau antrepozit fiscal la fel ca şi marilor producători de băuturi alcoolice", adaugă Petrescu. Dacă cei doi afacerişti au planuri de viitor pentru micro-berăriile cu specific bavarez, există şi exemple nefericite precum Becker Brau, berărie care şi-a închis porţile anul trecut.

În ceea ce îi priveşte pe micii berari ai României, aceştia au fost rând pe rând înghiţiţi de multinaţionale. Mai precis, din cele 125 de centre de producţie autohtone existene în urmă cu 20 de ani, în prezent, supravieţuiesc doar 20, potrivit unui studiu al Ernst&Young.

Doar în ultimul an au fost închise trei fabrici de bere - din Haţeg, Azuga şi Blaj. Şi asta în timp ce în Cehia sunt funcţionale peste 48 de unităţi de producţie şi 80 de micro-berării. Piaţa locală este dominată de cinci mari producători - Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier, Tuborg şi Romaqua.

Cât costă o berărie de bucătărie

Cei care apreciează berea îşi pot cumpăra, cu numai 400 de lei, un echipament pe care să-l instaleze în propria bucătărie. Un aparat mai sofisticat poate ajunge să coste şi 2.200 de lei. La acesta se adaugă ingredientele care costă cel mult 100 de lei - malţ şi hamei. Capacitatea de producţie a unui astfel de aparat este de maximum 23 de litri săptămânal.