Meserii de mult uitate, revigorate de criză

Dacă până anul trecut mulţi cizmari sau croitori vroiau să-şi închidă micile afaceri din cauza lipsei de clienţi, acum de-abia mai fac faţă cererilor din ce în ce mai numeroase. În vremuri de criză românul strânge cureaua şi-şi peticeşte hainele vechi ori îşi repară cizmele decât să cumpere altele noi.

Tot mai mulţi români rămân fără un loc de muncă sau îşi văd salariile diminuate pe zi ce trece. Iar dacă la alimente nu pot renunţa, hainele şi încălţămintea sunt primele tăiate de pe lista de cumpărături.

Iar cizmarii şi croitorii nu au decât de profitat. Costică C. este cizmar de 20 de ani, iar anul trecut se gândea să închidă afacerea. „Deşi atelierul meu este în scara unui bloc şi nu plătesc chirie, mai mult cheltuiam pe produsele de lipit şi aveam doi clienţi pe săptămână", îşi rezumă Costică C. istoria business-ului său din ultimii trei ani.

De câteva luni însă, lucrurile s-au schimbat. „Vin şi câte 10 persoane pe zi, care spun că mai bine schimbă flecul la o cizmă şi dau 10 lei sau cos o talpă dezlipită la un pantof decât să plătească 100 de lei pe unii noi ori 20 de lei pe nişte încălţări care se rup imediat", spune cizmarul. Un alt cizmar care şi-a văzut afacerea reînviată este Anghel Stanciu, de 57 de ani, care are un atelier mic în Drumul Taberei.

Stanciu spune că nu duce lipsă de clienţi, însă nu ştie cât va mai ţine atelierul deschis pentru că taxele la stat şi chiria pe care le plăteşte sunt prea mari. „Vin câte doi-trei clienţi pe zi, avem şi zile în care sunt mai mulţi. Majoritatea vin pentru schimbatul unui flec, un lipit, lumea mai strânge din dinţi şi poartă pantofii reparaţi de anul trecut", spune cizmarul.

Haine recondiţionate, în locul garderobei noi

Mulţi români scot de la naftalină obiecte vestimentare pe care nu le-au mai purtat de mulţi ani. „Cei mai mulţi clienţi sunt doamne care au prin casă un material cumpărat acum câţiva ani şi vor să le fac o fustă sau o bluză din el", spune Constanţa Mirea din Bacău, care este croitoreasă de 50 de ani. Femeia spune că, de câteva luni, numărul celor care apelează la serviciile ei s-a dublat.

Scurtatul unei fuste costă 10 lei 

„Până acum aveam doar trei clienţi pe săptămână. Lumea mai cumpăra produse de îmbrăcăminte chinezeşti pentru că erau accesibile ca preţ, dar acum şi acelea sunt prea scumpe, mai ales când oamenii nu mai au serviciu sau li s-a micşorat leafa", spune croitoreasa. Scurtatul unui pantalon sau al unei fuste costă 10 lei, iar „peticitul" unei perechi de pantaloni - 12 lei.

Şi studenţii de la facultăţile de textile au găsit soluţia pentru a-şi rotunji veniturile: reproduc hainele de firmă. „Clientele văd câte o rochie în mall sau în reviste, dar de multe ori nu au două sau trei milioane pentru a le cumpăra şi de aceea apelează la mine", spune Ela Stamate, o studentă din Iaşi. Pentru 100 de lei, cu materialul inclus, clienta poate avea o rochie similară cu cea din centrele comerciale. Ea poate onora maximum şase comenzi pe săptămână, iar atelierul este chiar în camera de cămin.

Atelierele de croitorie, tot mai rare

Dacă românii au tăiat de pe lista de cheltuieli obligatorii hainele noi şi încălţămintea, croitorii şi cizmarii sunt cei mai câştigaţi. „Mulţi îşi peticesc hainele pentru că nu-şi permit unele noi sau constată că e mai ieftin să-ţi faci un costum pe comandă", arată Marius Bălăşoiu, directorul firmei de resurse umane ForPeople. Deşi clienţii nu lipsesc, atelierele sunt tot mai puţine.

„Majoritatea croitorilor sunt oameni în vârstă a căror afacere abia a supravieţuit din cauza importurilor de haine ieftine din China sau din India, o bluză costând cam cât dădeai pe strâmtatul uneia mai vechi", maiadaugă el.

Scad comenzile la taxi şi la catering

Criza a schimbat şi obiceiurile de consum ale angajaţilor români. Pachetul cu mâncare de acasă a înlocuit de mult serviciile de catering, iar mulţi au realizat că metroul este un mijloc de transport mai ieftin decât taxiului. Firmele de catering de exemplu au comenzi cu 40% mai puţine ca în 2008. „Înainte, valoarea medie a unei comenzi era de 12 lei, acum a ajuns la opt lei", povesteşte Nicu Tobescu, patronul firmei Snack Bar Group.
Nici societăţile de taxi nu se mai pot lăuda cu acelaşi număr de clienţi ca în anii trecuţi.

Taximetriştii sunt afectaţi pentru că românii folosesc metroul

„Un taxi făcea 15-16 curse pe zi, acum abia mai face şase", declară Vasile Ştefănescu, preşedintele Camerei Taximetriştilor din Bucureşti. Nici „petrecăreţii" care ies în oraş în weekend nu mai apelează la serviciile taximetriştilor.

„Mulţi preferă să stea mai mult în staţia de autobuz, iar încasările firmelor de taxi au scăzut cu mai mult de 50%", mai spune Ştefănescu. Roxana Vântu

Cât te costă recondiţionarea

Cu 15 lei îţi repari o pereche de pantofi vechi sau chiar îţi poţi face o rochie nouă dacă vii cu materialul tău. Astfel, recondiţionarea unui produs vechi reprezintă doar o pătrime din costul unuia nou.