Mentalitatea romanilor s-a sucit cu 180 de grade: peste o treime vor sa-si investeasca economiile intr-o afacere

Ultimul sondaj IMAS, realizat in perioada 1-7 august pe un esantion de 1.253 de persoane, scoate la iveala un fapt surprinzator: 34,2 la suta dintre romanii intervievati declara ca ar prefera sa

Ultimul sondaj IMAS, realizat in perioada 1-7 august pe un esantion de 1.253 de persoane, scoate la iveala un fapt surprinzator: 34,2 la suta dintre romanii intervievati declara ca ar prefera sa economiseasca banii investind intr-o afacere. Aceasta mentalitate relevata de sondajul IMAS este de-a dreptul surprinzatoare daca ne gandim ca, pana nu demult, sondajele de opinie aratau ca majoritatea romanilor erau fie profund atasati de elementele sistemului paternalist - preferand un salariu mic, dar sigur la stat si nicidecum riscurile pe care le presupune orice fel de investitie - fie extrem de sceptici vizavi de posibilitatea lor ca indivizi de a castiga bani pe cont propriu intr-un sistem corupt pana in maduva oaselor. Iata ca, potrivit IMAS, mentalitatea romanilor pare sa fi suferit modificari substantiale de vreme ce acestia prefera nervii si riscurile aferente unei investitii intr-o afacere (in care ar urma sa puna la bataie economiile stranse cu greu), in locul calmului relativ al unei investitii in depozite bancare. Sondajul IMAS arata ca doar 23,4 la suta dintre cei intervievati ar opta pentru depunerea economiilor intr-o banca, in timp ce doar 1,3 la suta ar mai fi dispusi sa-si pastreze economiile la saltea. In schimb, o pondere importanta (11 la suta) este detinuta in continuare de cei care ar alege ca forma de investitii valuta. De notat ca investitiile in valute straine sunt considerate, in tarile occidentale, printre cele mai riscante. In cazul de fata, raspunsurile trebuie interpretate exact pe dos: pentru romani, dolarul si euro nu sunt decat oglinda neincrederii in moneda nationala, reprezentand, deci, "o oaza" de siguranta si protectie. Interesant este ca, potrivit aceluiasi sondaj, destul de multi romani (7,9 la suta dintre cei intervievati) si-ar investi economiile in obiecte de valoare, in conditiile in care, in Romania, nu exista o piata suficient de asezata in acest sens, care sa asigure o transformare rapida a acestei investitii in lichiditati. Aprecierile privind situatia economica actuala, in comparatie cu cea de anul trecut, pun sub semnul intrebarii acuratetea si realismul raspunsurilor de mai sus. Mai exact, doar 0,9 la suta dintre cei intervievati considera ca situatia economica este mult mai buna si doar 16,4 la suta cred ca este mai buna. Mai mult, un procentaj destul de mare (31,9 la suta) considera ca situatia economica de acum este ceva mai proasta decat anul trecut, 12,8 la suta cred ca este mult mai proasta, in timp ce 37,5 la suta cred ca este la fel. Astfel de aprecieri contrazic fundamental teoria economica, potrivit careia apetitul pentru investitii este impulsionat (printre altele) si de perceptia favorabila asupra mersului economiei. Ne intrebam deci, pe ce se bazeaza acest apetit pentru investitii rezultat din sondajul IMAS daca un procentaj atat de mic apreciaza ca favorabila situatia economica de acum, comparativ cu cea de anul trecut si daca un procentaj atat de mare (37,5 la suta) apreciaza ca nimic nu s-a schimbat de acum un an. O explicatie "rationala", adica tipic romaneasca, ar putea fi aceea ca, intr-un mediu economic viciat si corupt, in care evaziunea fiscala este la ea acasa, cei mai multi vad in investitia intr-o afacere o posibilitate de "copiere" (si automata imbogatire) a modelelor livrate de societate. Altfel spus, este posibil ca multi dintre cei care sunt dispusi sa-si investeasca economiile intr-o afacere sa se bazeze tocmai pe aceste elemente, adica pe corupere, in speranta unei reusite. Si aprecierile privind situatia economica actuala se bat cap in cap cu cele prezentate la inceput, respectiv cu apetitul pentru investitii. Sondajul IMAS arata ca 45,5 la suta dintre persoanele intervievate nu sunt prea multumite de situatia economica de astazi, 23,3 la suta sunt foarte nemultumite, in timp ce 21,8 la suta (un procentaj, din nou, foarte mare) nu sunt nici multumite, nici nemultumite. Adica, manifesta fie o totala indiferenta, fie o lipsa de cunoastere si analiza, de vreme ce nu-si pot evalua aprecierile. Din nou, numarul celor care se declara foarte multumiti este infim: 0,1 la suta.