Mediul de afaceri critică majorarea pensiilor

Guvernul susţine că îngrijorarea agenţiei Fitch nu se bazează pe indicii reali ai economiei româneşti Atât mediul de afaceri român, cât şi analiştii s-au arătat îngrijoraţi de

Guvernul susţine că îngrijorarea agenţiei Fitch nu se bazează pe indicii reali ai economiei româneşti

Atât mediul de afaceri român, cât şi analiştii s-au arătat îngrijoraţi de majorarea pensiilor, decisă la sfârşitul acestei săptămâni de Executiv. Dacă Asociaţia Oamenilor de Afaceri susţine că măsura nu este sustenabilă pe termen lung, fostul ministru al finanţelor Daniel Dăianu spune că Varujan Vosganian ar trebui lăsat corigent la finanţe pentru că a aprobat această măsură.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a criticat măsura prin care va fi eliminată plafonarea contribuţiilor la pensii până la un anumit nivel salarial, anunţată la sfârşitul acestei săptămâni de guvern, pe care o consideră populistă, nejustificată economic şi nesustenabilă pe termen lung. "Suntem surprinşi de hotărârea neaşteptată a guvernului de a creşte veniturile bugetare prin impozitarea suplimentară a veniturilor salariale ce depăşesc de cinci ori salariul mediu pe economie. Măsura este contrară declaraţiei făcute de primul-ministru, în martie 2007, privind reducerea contribuţiei sociale în anul 2008 cu 6%", se arată într-un comunicat al AOAR. Reacţia reprezentanţilor mediului de afaceri nu este singura la adresa măsurii Executivului.

Potrivit agenţiei internaţionale Fitch Ratings, majorarea cu 100% a pensiilor de stat în următorii doi ani nu va duce decât la o accentuare a riscurilor de supraîncălzire economică şi la deprecierea monedei naţionale. Analistul Andrew Colquhoun afirmă că cele două elemente vor avea, în viitorul apropiat, un efect puternic negativ în privinţa ratingului de ţară. "În momentul de faţă, agenţia menţine calificativul BBB cu perspectivă stabilă, dar va monitoriza situaţia economică în continuare", a adăugat Colquhoun, citat de Reuters.

De asemenea, şi Fondul Monetar Internaţional şi-a exprimat dezaprobarea privind majorarea pensiilor. Oficialii FMI au declarat că această decizie ar putea duce la amplificarea presiunilor inflaţioniste şi la majorarea deficitului de cont curent, relatează agenţia Reuters, citată de NewsIn.

"Chiar dacă înţelegem că pensiile sunt mici, deciziile fiscale trebui să ia în calcul existenţa unor limite bugetare şi nu ar trebui să fie luate fără a analiza mediul macroeconomic", a declarat înaltul responsabil al FMI în regiune, Juan Jose Fernandez-Ansola, pentru Reuters.

Proiectul de lege stabileşte creşterea punctului de pensie cu 43% începând de la 1 ianuarie 2008 şi cu 33% în 2009. Potrivit estimărilor Ministerului Economiei şi Finanţelor, acest lucru va determina o majorare a cheltuielilor bugetare cu 14,3 miliarde de lei.

Guvernul reacţionează la critici

Reacţia Executivului de la Bucureşti nu a întârziat să apară. "Înainte să comenteze, agenţia a fi trebuit să analizeze cifrele, situaţia veniturilor şi cheltuielile pentru pensii. Pentru cineva care priveşte de afară, o astfel de majorare poate părea foarte consistentă şi neuzuală. Pentru economia românească, unde veniturile sunt extrem de consistente, aşa ceva se poate. Decizia guvernului de majorare a pensiilor a fost adoptată pe baza unei analize riguroase şi precaute, fără a periclita stabilitatea şi echilibrul macroeconomic", a declarat premierul Călin Popescu Tăriceanu. Ministrul economiei şi finanţelor susţine că majorarea pensiilor nu va avea efecte inflaţioniste, explicând că majorarea punctului de pensie presupune un efort bugetar de circa două miliarde euro anual, pentru care există mai multe surse de venit. Dacă actualul secretar de stat al finanţelor, Sebastian Vlădescu, susţine că o majorare atât de abruptă se va resimţi destul de mult în buget, fostul ministru al finanţelor Daniel Dăianu spune că, pentru atitudinea pe care a avut-o, Varujan Vosganian ar trebui lăsat corigent pe toamnă. "Este primul ministru de finanţe din ultimul deceniu care are o astfel de atitudine de politician sadea, şi numai de ministru de finanţe - nu. Trebuia să se ducă şi să explice parlamentului care sunt efectele unei astfel de măsuri", spune Dăianu.