Măsurile luate de BNR în lupta cu inflaţia bulversează economia

Nici nu a trântit bine uşa, la plecare, delegaţia FMI şi Consiliul de Administraţie al BNR a luat două măsuri neaşteptate: majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu un punct

Nici nu a trântit bine uşa, la plecare, delegaţia FMI şi Consiliul de Administraţie al BNR a luat două măsuri neaşteptate: majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu un punct procentual, de la 7,5 la 8,5 la sută pe an şi creşterea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii în valută ale băncilor, de la 35 la 40 la sută.
Această reacţie rapidă a băncii centrale a fost cauzată de raportul îngrijorător întocmit de oficialii FMI, care au analizat timp de două săptămâni situaţia macroeconomică şi monetară a României. O inflaţie de 8,6% (situată chiar peste limita superioară a intervalului 6,5-8,5 la sută propus de BNR), un deficit al balanţei de plăţi de aproape 15 la sută din PIB şi un deficit bugetar de 1,2 la sută sunt indicatorii care definesc o economie "bolnavă".
Aplicarea deciziilor BNR va duce, în primul rând, la o scumpire a creditului. Toate băncile vor fi nevoite să ridice dobânda pentru împrumuturile acordate în lei cu cel puţin un punct procentual. De asemenea, micşorarea cu 5 la sută a resurselor în valută de care dispun băncile, nu numai că va reduce cu acelaşi procent creditul, dar bancherii vor da împrumuturi în monedă străină cu o dobândă mai mare pentru a-şi acoperi pierderile generate de imobilizarea unei părţi a capitalului. "Efectele le vor suporta mai mult clienţii pentru că automat, prin măsurile care au fost luate, vom asista la o creştere a dobânzilor la credite şi chiar la depozite", ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea. "Lovitura fulgerătoare" dată băncilor vine într-un moment în care acestea tocmai solicitau BNR ridicarea plafonului maxim de îndatorare a unei persoane de la 40 la 55 la sută din venitul net al acesteia.
oamenii de afaceri sunt Năuciţi
"Sunt dezamăgită total. Am fost plecată câteva zile din ţară la nişte târguri internaţionale şi când am venit, ieri, am auzit de noile decizii ale BNR. Dacă va urma o apreciere a cursului de schimb nu ştiu ce o să facem. Am încheiat contracte luând în calcul un curs mediu de 35.500 lei pentru 1 euro. Nu-mi este totuna dacă o bluză de 10 euro are un echivalent de 355.000 sau 380.000 lei", ne-a spus Maria Grapini, preşedintele federaţiei patronale din industria uşoară. "BNR face acelaşi lucru de un an încoace, dar fără să obţină vreun rezultat. A mărit cota rezervei valutare obligatorii de la 30, la 35 şi acum la 40 la sută. Nu a avut nici un succes şi, în loc să schimbe tactica, aplică aceeaşi politică de limitare a consumului prin măsuri administrative, ca înainte de 1989. Dacă economia românească nu merge, nu putem stăvili importurile", ne-a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Constantin Pârvan.