Masuri de contracarare a secetei

Datorita secetei nemaiintalnite in ultimii 165 de ani, Hidroelectrica si-a redus obligatiile contractuale cu 3 miliarde kWh, inregistrand si o diminuare a veniturilor cu 800 miliarde lei, pana in

Datorita secetei nemaiintalnite in ultimii 165 de ani, Hidroelectrica si-a redus obligatiile contractuale cu 3 miliarde kWh, inregistrand si o diminuare a veniturilor cu 800 miliarde lei, pana in prezent. Astfel, toate calculele dovedesc faptul ca societatea va incheia cu pierderi anul 2003. Cu toate acestea, Hidroelectrica face eforturi pentru a diminua si, chiar, a contracara efectele secetei nu numai la nivelul hidro, ci chiar si la cel Termo, in special la Turceni si Rovinari. Masurile care ar putea functiona pentru a stavili actualele efecte ale secetei sunt prezentate de Eugen Pena, directorul general al Hidroelectrica Bucuresti, in interviul acordat. Investitiile - o masura de fond contra efectelor secetei - Domnule director, care sunt efectele secetei pentru Hidroelectrica? - In primul rand, neproducerea intregii cantitati de energie estimate la sfarsitul lui 2002, cu impact asupra performantelor economice si financiare ale societatii. La sfarsitul anului, estimam ca vom fi in pierdere. In prezent, gradul de umplere a lacurilor de acumulare este de circa 37,6%. - Ati putut lua anumite masuri de organizare si functionare a societatii, astfel incat sa reduceti cat mai mult posibil efectele secetei? - Desigur. O decizie foarte importanta este faptul ca Hidroelectrica nu uzineaza in amenajarile in care lacurile de acumulare se afla in apropierea cotei de atentie. Aceasta, in primul rand, pentru a ocroti rezerva de apa pentru alte alimentari, precum alimentarea cu apa pentru populatie, industrie etc. In acest fel, refacem rezerva de apa in marile lacuri de acumulare in perspectiva continuitatii alimentarii cu apa, dar si a trecerii iernii 2003-2004. In contextul in care deficitul de energie din sistem poate crea probleme, prin pornirea unor capacitati din Termo, aflate in reparatii sau conservare, sau prin oprirea reactorului 1 de la Nuclearelectrica, situatia ar putea fi evitata prin investitii puternice in mai multe echipamente si capacitati noi. Investitiile in noi amenajari hidro reprezinta o rezolvare de fond a problemelor legate de seceta, nicidecum un paliativ adaptat ad-hoc. Si, in fine, cea de-a treia masura pe care a luat-o Hidroelectrica pentru a diminua pe cat posibil efectele secetei este asigurarea apei de racire la un nivel de 8 mc/s la termocentralele de pe Jiu, la Turceni si Rovinari. In prezent, Jiul are un debit foarte mic, de 3,3 mc/s. Pentru a ne da seama cat de mic este acest debit, amintesc doar faptul ca, atunci cand ploua, debitul Jiului este 80-100 mc/s. In plus, tocmai pentru a veni in sprijinul centralelor Termoelectrica, aducem apa din amenajarea Cerna. Folosim apa, intai, in centralele Hidroelectrica si apoi o ducem in termocentrale. Acesta este marele rol al amenajarilor complexe. In prezent, apa Jiului, asa putina cat curge, este folosita de ambele societati. Deci, amenajarea complexa a raului Cerna a creat posibilitati tehnice ca acei 3 mc/s ai Jiului sa fie sporiti prin centralele hidro la cei 8 mc/s de care are nevoie Termoelectrica. Astfel, in prezent, nu exista probleme la Turceni si Rovinari din punct de vedere al apei de racire. Aceeasi cantitate de apa, trecuta prin mai multe hidrocentrale, produce mai multa energie - Si, totusi, daca apa exista de la an la an tot mai putina in albia raurilor, de ce trebuie sa creasca investitiile in amenajari hidro? Orice om ar gandi ca acestea ar deveni inutile. - Gresit! Cu atat mai mult trebuie sa crestem investitiile, cu cat apa este mai putina. Aceeasi cantitate de apa, asa mica cum este ea, poate fi folosita in "n" hidrocentrale. Cel mai bun exemplu este Oltul, unde exista mai multe hidrocentrale care folosesc apa Oltului. Acolo, concomitent cu investitiile in noi amenajari, continuam si retehnologizarile de pe Oltul Inferior. Deci, cu aceeasi apa, multa sau putina, producem mai multa energie. Din acest punct de vedere, este de amintit faptul ca pentru anul acesta am avut un program de investitii la un nivel de 5.100 miliarde lei, din care 4.100 miliarde lei din surse proprii si 1.000 miliarde lei din fondul special de dezvoltare. Aceste fonduri au fost utilizate cu prioritate pentru cele 27 de obiective de investitii, aflate in diverse stadii de executie, dar in special pe acelea care aduc, anul acesta, un aport de productie de energie electrica. Ele sunt in numar de sapte si inseamna o crestere a puterii instalate cu 65 MW si o crestere a productiei de energie electrica cu 274 GWh/an. Deci, aceeasi apa existenta acum ar fi putut produce acest surplus de energie daca respectivele centrale ar fi fost finalizate. - Care sunt aceste centrale hidro? - Dintre ele ar fi de amintit CHE Rucar de pe Dambovita, CHE Subcetate de pe Strei, judetul Hunedoara, CHE Poiana Teiului pe raul Bistrita, unde vor fi implicate si lucrari de aductiune secundare care ne vor aduce un spor de putere instalata si, deci, de energie produsa. - Care sunt proiectele pentru 2004? - Au fost definitivate studiile pentru doua noi lucrari de investitii, centrala hidroelectrica Izlaz, de pe Olt, la varsarea in Dunare, si complexul hidroenergetic de pe Jiu, la Bumbesti-Livezeni, cu cele doua centrale hidroelectrice. Vom realiza aceste noi investitii tocmai in ideea de a valorifica si mai mult potentialul hidro, asa mic, cum este el, variabil si extrem de capricios. - Studiile de fezabilitate au avut in vedere si aceste debite extrem de mici? - Tocmai aceasta este ideea. Sa folosim acelasi mc de apa care pleaca din Hasmasul Mare, de pe Olt, trece prin 24 de centrale hidroelectrice si produce energie. Daca acelasi mc de apa ar trece prin 35 de centrale hidro, el ar produce cu atat mai multa energie. - Bine, dar fiind seceta, respectiva apa, fiind si extrem de putina, nu se evapora, nu-si diminueaza de-a lungul albiei si mai mult debitul? - Nu conteaza. Daca, in prezent, cele 1.600 mc/s cat curge pe Dunare ar trece prin Portile de Fier I si II si, apoi, ar fi trecut si prin Portile de Fier III, daca le-am fi avut, nu ar fi produs mai multa energie? Asa, apa Dunarii care scapa din Portile de Fier II curge fara sa ne poata furniza un aport de energie. Acelasi lucru se intampla si pe Olt, pe Jiu sau Arges. Este limpede. Prin treceri succesive, se produce succesiv mai multa energie. Acesta este specificul energiei hidro. - In prezent, Hidroelectrica poate cuantifica pierderile? - Societatea a initiat un plan de reducere a cheltuielilor, caci, neproducand energie la cotele stabilite, ne-am diminuat veniturile, dar si cheltuielile. Am folosit actuala perioada pentru a face rocada lucrarilor de reparatii, stabilite pentru iarna, dar pe care le facem acum. Au fost diminuate chiar si lucrarile de investitii si a fost introdus un buget de austeritate in cadrul societatii. Tot datorita secetei ne-am redus si obligatiile contractuale cu circa 3 miliarde kWh. Aceasta inseamna diminuarea veniturilor cu 800 de miliarde de lei pana acum. Oricum, la sfarsitul lui 2003, Hidroelectrica va iesi pe pierderi. - Cat exporta, in prezent, Hidroelectrica? - Zero! Si nu va fi usor pentru companie! - Cum le ocupati timpul de lucru celor 4.000 de salariati? - Asa cum spuneam, am adus o parte din lucrarile de reparatii prevazute pentru iarna, in aceasta perioada. Astfel, atunci cand vor veni apele, sa fim pregatiti. Am fost nevoiti sa ne regandim strategia. Dar doresc sa amintesc faptul ca desi Hidroelectrica trece printr-o situatie dificila, generata de seceta, ea este o companie puternica, cu un viitor important pentru Sistemul Energetic National, dovada fiind si recertificarea ei in sistemul calitatii in luna iulie a acestui an.