Secretar de stat în MFP, despre decizia S&P: Când ratingul scade toate societăţile şi economia sunt afectate
0Statele europene trebuie să restructureze rapid bugetele, pentru reducerea amplă a deficitelor, după decizia S&P de a retrograda nouă ţări din zona euro, mai ales că majorarea costurilor de finanţare se va resimţi în economia reală, la bănci şi firme, spune secretarul de stat în MFP Bogdan Drăgoi.
CITEŞTE ŞI:
Franţa a fost retrogradată de S&P cu o treaptă, de la AAA la AA+
"De mâine, probabil, vom vedea Germania care va vinde şi mai ieftin, fiind printre puţinele din Europa care a rămas cu rating AAA. Dacă ceilalţi din Europa nu reuşesc să se mobilizeze, nici Germania nu se ştie cât se va mai putea împrumuta ieftin. Statele trebuie să înceapă să facă ce am făcut noi.
Retrogradarea înseamnă un cost mai mare al deficitului. Cred că va trebui să facă toţi restructurări bugetare rapide, pentru a-şi reduce deficitele la niveluri mult mai mici", a declarat Drăgoi pentru Mediafax.
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a amintit că retrogradarea unui stat înseamnă că şi companiile din acel stat vor fi sancţionate, adică toată economia reală, companii a căror activitate depinde de linile de finanţare.
"Când scade ratingul, automat toate societăţile şi economia vor fi afectate, nu doar bănci şi asigurări, ci şi companiile din industrie şi comerţ, pentru că depind de linii de finanţare", a spus Drăgoi.
În acest context, Drăgoi acceptă că acest cost suplimentar va fi transferat către subsidiarele din România, dar notează că linile noi de finanţare nu sunt atât de semnificative.
"Băncile vor avea un cost de finanţare mai crescut şi liniile vor fi mai scumpe, dar pe România linile de finanţare s-au restrâns. Va fi un cost al banilor uşor mai ridicat", a explicat secretarul de stat.
Accesul României la finanţare
În ceea ce priveşte accesul la finanţare al statului român, Drăgoi s-a arătat rezervat să facă estimări, declarând că este nevoie de câteva zile de activitate pe pieţele internaţionale pentru a se vedea un trend clar.
Pe de altă parte, oficialul MFP speră că CDS-urile vor recăpăta rolul de indicator, vor reflecta progresele unui stat şi vor conta în prima de risc cerută de investitori la împtrumuturile suverane.
"Partea bună este că, având o nevoie mai mică de cash nou, de 11 miliarde lei, este o expunere care poate fi foarte uşor acomodată. Eu sper în continuare că CDS începe să conteze. Nu suntem în zona euro, dar suntem singurii care ne-am reformat cu adevărat. Nu spun că nu aveam nevoie, dar am făcut-o", a adăugat Drăgoi.
El a punctat că decizia României de a limita deficitul bugetar la 1,9% din PIB când putea să meargă până la un nivel de 3% din PIB a fost adoptată tocmai pentru acomoda în avans astfel de posibile evenimente.
Se încarcă comentariile...
