"Luaţi banii românilor!" - strategia bulgărească de dezvoltare în Ruse

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Atât românii care au luat cu asalt, ani la rând, hipermarketurile bulgăreşti, cât şi oamenii de afaceri care şi-au făcut firme în Bulgaria i-au determinat pe vecinii de la sud de Dunăre

Atât românii care au luat cu asalt, ani la rând, hipermarketurile bulgăreşti, cât şi oamenii de afaceri care şi-au făcut firme în Bulgaria i-au determinat pe vecinii de la sud de Dunăre să facă tranzacţiile în lei, leva şi euro

Românii cumpără orice. Dacă e mult şi ieftin, e bun. Bulgarii vând orice. Dacă le cumperi marfa, nu mai contează moneda în care plăteşti.

Începând de la borcane de murături şi până la materiale de construcţii, bulgarii reuşesc să vândă în România tot ce produc Giurgiu a rămas încă o piaţă de desfacere importantă pentru produsele bulgăreşti, iar creşterea economică a oraşului Ruse s-a făcut în mare parte cu banii românilor Imediat după aderarea la Uniunea Europeană, România a atras atenţia lumii întregi prin disfuncţionalităţi şi scandaluri.

Taxele vamale care încă mai existau la 1 ianuarie 2007 la frontiera dintre Giurgiu şi Ruse, şpăgile pe care şi le luau vameşii şi poliţiştii de frontieră de pe graniţa de vest şi de est şi care nu au dispărut odată cu integrarea sunt doar două exemple. "Se investeşte deopotrivă în îmbunătăţirea infrastructurii, în refacerea agriculturii sau dezvoltarea turismului", spun rapoartele întocmite de organizaţiile de dezvoltare regională. Da, se întâmplă toate astea, dar în Bulgaria, nu în România, deşi proiectele finanţate de UE prin intermediul fondurilor PHARE sau prin intermediul Fondurilor Structurale, au vizat dezvoltarea ambilor parteneri.

Este adevărat că Ruse este un oraş de două ori mai mare decât Giurgiu, cu o populaţie de aproape 200.000 de locuitori, care îl poziţionează pe primul loc în Bulgaria în topul oraşelor de pe Dunăre. Diferenţele de natură economică nu sunt date însă numai de mărimea oraşului sau de numărul agenţilor economici. Pentru că raportul număr de locuitori/agenţi economici este aproximativ egal. Cea mai mare diferenţă dintre Ruse şi Giurgiu constă în politica de orientare economică. După 1 ianuarie 2007, mediul de afaceri din Ruse s-a reorientat de la interior spre exterior, prin creşterea volumului de produse exportate, în timp ce la Giurgiu lucrurile au stat exact invers. Iar acest lucru este valabil la nivel naţional, în ambele ţări.

Pâinea bulgărească atacă piaţa din Giurgiu

În Giurgiu există sute de maşini înmatriculate în Bulgaria, casele se construiesc cu materiale bulgăreşti, iar pieţele sunt pline de produse din Ruse.

Bulgarii au intrat şi pe piaţa de pâine giurgiuveană cu brandul "Starazagora", o franzelă albă feliată, care are acelaşi preţ cu cea românească. Se vinde foarte bine, spun cei din domeniul panificaţiei, pentru că bulgarii ştiu să îşi prezinte marfa. "Franzela este feliată, învelită în folie şi e... străină. Am rămas cu complexul ăsta că ce e românesc e prost şi trebuie să cumpărăm de afară, spune Adrian P., un distribuitor de pâine giurgiuvean.

"Problema e că ce-i ieftin este de multe ori şi de proastă calitate", spune Liliana, patroana fabricii de pâine şi produse de panificaţie Panexim, din Giurgiu. "Eu am creat 150 de locuri de muncă, am respectat toate legile ţării, am construit fabrica după normele impuse de Uniunea Europeană, iar statul îmi pune beţe în roate. Cum? Prin taxele şi impozitele exagerate, prin controalele care se soldează cu amenzi costisitoare date pentru nereguli inventate şi lista ar putea continua", povesteşte Liliana.

"Taxa unică de 16% nu e o fericire, pentru că în realitate mai sunt alte zeci de taxe care te macină. La bulgari această taxă este de 10%. Asta spune tot. Eu iau făină de la bulgari şi fac pâine în România. Ştiţi ce înseamnă asta? Bani româneşti care contribuie la dezvoltarea economică a Bulgariei", mai spune patroana fabricii Panexim.

"Când s-au deschis graniţele toţi românii au năvălit dincolo de Dunăre pentru a-şi procura materiale de construcţii, iar nouă ne-au scăzut vânzările foarte mult", spune şi patroana firmei de construcţii Pasărea Phoenix, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală, cu o cifră de afaceri de peste 21 de miliarde de lei vechi. "Am ajuns să importăm cărămidă bulgărească, foarte proastă calitativ sau ciment din Egipt. Giurgiuvenii cumpără balastru şi lemne de foc de la bulgari, asta e realitatea", mai spune aceasta.

Ambalajul vinde bine marfa

În piaţa centrală din Giurgiu bulgarii se cunosc de la o poştă. Produsele lor sunt aşezate frumos pe tarabe, prăjiturile, brânza, sucurile sau băuturile alcoolice sunt ambalate într-un mod care te atrage. "Nu sunt neapărat mai ieftine, dar sunt de calitate şi prefer să cumpăr de la ei", spune preşedintele Camerei de Comerţ Giurgiu, Alexandru Epângeac. Peştele din piaţa giurgiuveană este bâzâit de muşte, brânza în cutii de plastic îngălbenite, pe când cea bulgărească este în folie de plastic şi în cutie de metal. Precupeţii bulgari au înţeles că ambalajul vinde produsul şi au pus acest lucru în practică.

Patronul unei firme giurgiuvene a ales să îşi deschidă un SRL în Ruse pentru a-şi eficientiza afacerile. Vinde tractoare ruseşti şi face comerţ cu ridicata. "Ca să îţi faci o firmă în Bulgaria este mai simplu şi mai ieftin. Am plătit un avocat cu 400 de euro şi în jumatate de zi am avut toată documentaţia gata. La noi, umbli tu personal cel puţin o săptămână pe la toate birourile, şi plăteşti vreo zece taxe", povesteşte Liviu Vărzaru, patronul firmei.

Românii au crescut preţurile bulgăreşti

De ce giurgiuvenii merg la Ruse să îşi cumpere mâncare, chiloţi şi şosete, electronice, ciment şi chiar fructe şi legume? Răspunsul pentru toate acestea este unul singur. E mai ieftin.

Blocurile comuniste te întâmpină la intrarea în oraşul Ruse. Sunt jerpelite, semn că n-au mai fost renovate de zeci de ani. Centrul vechi al oraşului arată însă foarte bine. Taxiurile Dacia Logan, restaurantele cu barmani vorbitori de limbă română, casele de schimb valutar care primesc lei şi hotelurile cu inscripţii româneşti sunt dovezi ale orientării politicii de business a bulgarilor spre exterior.

"Voi sunteţi vinovaţi că ni s-a scumpit nouă viaţa", crede Margarita Trifonova, proprietara celui mai mare trust de presă din Ruse, Briag Media Grup. "Este adevărat că economia oraşului nostru a crescut datorită banilor veniţi din România, dar nu trebuie să vă suparaţi. Noi am avut ce vinde şi mai ales am ştiut cum, spune jurnalista. Preţurile de la Billa, Kaufland sau Metro au crescut odată cu cererea. Şi cum cererea era dată de numărul de români care veneau în valuri la aceste hipermarketuri după marfă, bulgarii noştri au mărit preţurile", spune Trifonova.

"Dacă nu mai vin românii la Metro, trebuie să îi atragem altfel. Şi ne-am orientat spre industrie, turism şi servicii. Sunteţi o piaţă bună de desfacere," a mai adăugat aceasta. Margarita Trifonova crede că cetăţenii din Ruse nu au învăţat încă cum să profite de apropierea faţă de o capitală europeană cum este Bucureştiul. "Sofia este mult mai departe, avem Bucureştiul la numai 60 de kilometri. Mediul nostru de afaceri acolo ar trebui să se îndrepte, nu nu spre Giurgiu..., a conchis Trifonova.

Concurenţă între Ruse şi Giurgiu

Giurgiu este un oraş care se dezvoltă. În prezent, numărul agenţilor economici cu activitate industrială (inclusiv microîntreprinderi) se ridică la 1.400, potrivit statisticilor. În judeţ există două parcuri industriale, o Zonă Liberă şi, datorită poziţionării sale geografice într-o zonă de câmpie, societăţi agricole importante. Potenţialul de dezvoltare a judeţului este imens. Relaţiile economice cu mediul de afaceri internaţional sunt excelente. Însă, în timp ce principala sursă de venit a Giurgiului a fost reprezentată de taxele vamale, Ruse s-a dezvoltat într-o altă direcţie. Bulgarii au mizat pe turism, opţiune mult mai profitabilă şi durabilă.

Bulgarii nu vorbesc decât bulgara

Economia regiunii Ruse are o structură echilibrată pe ramuri, apropiată de structura pe ramuri naţională. Potrivit autorităţilor bulgăreşti, în anul 2005 economia regiunii s-a dezvoltat intens atingând indicii naţionali calculaţi pe cap de locuitor. Intreprinderile şi-au reformat intens producţia pe baza situaţiei existente pe piaţă şi au început să lucreze mai puţin pentru piaţa internă şi mai mult pentru export.

Nivelul de educaţie din Giurgiu este net superior celui din Ruse. Autoriţăţile bulgăreşti recunosc că foarte puţini tineri cunosc o limbă de circulaţie internaţională, iar aceasta este o problemă gravă. Şi liderii din presa bulgărească a consemnat acest lucru, Margarita Trifonova, proprietarul Briag Media Group susţinând că cea mai mare piedică întâmpinată de operatorii de turism bulgari este limba.

Aproape peste tot în Ruse poţi plăti cu lei, în timp ce în Giurgiu nu-ţi primeşte nimeni nici euro şi nici leva.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite