Litigiile proprietăţii dau peste cap bugetul anului 2006

Despăgubirile ce urmează a fi acordate, potrivit legilor proprietăţii, de către statul român însumează valori ce reprezintă între 4% şi 5% din PIB. Introducerea acestora în bugetul pe 2006

Despăgubirile ce urmează a fi acordate, potrivit legilor proprietăţii, de către statul român însumează valori ce reprezintă între 4% şi 5% din PIB. Introducerea acestora în bugetul pe 2006 vor avea ca efect creşterea deficitului bugetar până la 6,5% din PIB.
Unul dintre foştii miniştri ai finanţelor, Mihai Tănăsescu, ne-a declarat, ieri, că pentru a se evalua exact despre ce sume este vorba, guvernul va trebui să cunoască toate datele, astfel încât să se stabilească un cuantum fix, însă se pare că nimeni nu are dimensiunea acestor despăgubiri. Se ştie doar că efortul bugetar va fi de mare amploare, însemnând o pondere estimativă de 4% până la 5% din PIB. "Cheltuielile se vor întinde pe mai mulţi ani, însă trebuie trecute în calculul bugetului pe 2006, pentru că în anii următori nu vom putea depăşi pragul de 3% din PIB al deficitului bugetar, stabilit prin Tratatul de la Maastricht", conchide Mihai Tănăsescu.
şi preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Senat, Varujan Vosganian, este de aceeaşi părere: "La deficitul de 2,5%, reprezentând diferenţa dintre cheltuieli şi venituri la bugetul de stat, am adăugat, aşa cum se procedează contabil, şi despăgubirile pe care statul român trebuie să le acorde în virtutea legilor proprietăţii. Aşa se face că am ajuns la un deficit de 6,5%", a afirmat, la Iaşi, Varujan Vosganian. "Includerea despăgubirilor în deficitul din acest an reflectă şi voinţa politică de a onora aceste despăgubiri". Vosganian a susţinut că deficitul rezultat din acordarea despăgubirilor nu va afecta rata inflaţiei, întrucât acestea nu sunt cheltuieli publice.
Săptămâna trecută, organizaţiile non-guvernamentale care se ocupă de problematica proprietăţii au avertizat că litigiile în care este implicat statul român presupun cheltuieli de ordinul sutelor de milioane de euro, dacă România va pierde respectivele procese.
FMI, îngrijorat doar de deficitul de cont curent
Oficialii Fondului Monetar Internaţional, care au avut ieri o întâlnire informală cu Premierul Călin Popescu Tăriceanu, au apreciat performanţele economice româneşti, declarându-se îngrijoraţi numai de creşterea rapidă a deficitului de cont curent. Emmanuel van der Mensbrugghe, şeful misiunii FMI, consideră că politica fiscală, creşterea redusă a preţurilor administrate şi politica salarială au contribuit la evoluţia economică excelentă a României din 2006. El a recomandat guvernului să continue aceeaşi politică şi în 2007 şi să ţină deficitul bugetar şi politica salarială în limite care să încurajeze creşterea economică sănătoasă. Premierul Tăriceanu a dat asigurări că "nu se va produce nicio relaxare, nici în politica fiscală, nici în cea salarială", deficitul bugetar din 2007 va fi de 2,5% din PIB, iar alocarile bugetare vor încuraja investiţiile în dezvoltare. Guvernul urmează să redistribuie fondurile nefolosite de ministere în 2006 pentru finanţarea de investiţii derulate de alte ministere, pentru a evita ca banii să alimenteze consumul. Întâlnirea de ieri se înscrie în procedura de vizite bianuale pe care reprezentanţii FMI o aplică pentru ţările membre ale Fondului, care nu au acord stand-by.