Lipsa unei strategii a României încurcă viitorul buget al UE

 Mai avem puţin timp pentru a ne prezenta cu un program naţional de investiţii publice, dar până acum nu s-a conturat nimic. Calculele bugetului UE pe perioada 2014‑2020, care trebuie încheiate în acest an, sunt îngreunate din cauza inexistenţei unei perspective din partea României.

România este ţara în care zeci de mii de proiecte publice sunt demarate şi apoi părăsite ori blocate în diverse stadii de execuţie, din cauză că n-au avut finanţare decât pentru o mică parte din totalul necesar. Autorităţile publice de la toate nivelurile, locale şi centrale, au declarat ca „prioritare" nenumărate proiecte, după care le-au lăsat baltă. Această atitudine se transmite, din păcate, şi asupra poziţiei României faţă de viitorul buget al Uniunii Europene, care trebuie fundamentat în această perioadă. Ca oricare alt stat membru, ar fi trebuit să ne prezentăm deja cu un plan de investiţii publice şi să-i convingem pe oficialii de la Bruxelles că acestea merită finanţate din fonduri europene, iar ei să le ia în calcul pentru fundamentarea viitorului buget.

„Sunt suficiente 8 până la 10 proiecte pe care să le prezentăm ca fiind prioritare, nu mai multe. Între acestea s-ar putea număra cele legate de Strategia Dunării şi cele din agricultură", a declarat ieri economistul Daniel Dăianu, în deschiderea unei dezbateri privind poziţia României în cadrul financiar multianual 2014-2020. Pentru aceste proiecte naţionale prioritare ar trebui să fie identificate sursele de finanţare, a mai spus economistul.
La rândul său, europarlamentarul Theodor Stolojan s-a întrebat „cum este posibil ca românii, care au conceput şi construit lucrări de mare anvergură, precum Canalul Dunăre-Marea Neagră, rafinării şi combinate industriale, dintr-odată să nu mai aibă capacitatea de a realiza proiecte mari?".

Votăm „pentru" taxa pe tranzacţiile financiare?

Mai multe state membre dintre cele cu vechime în UE au cerut ca pentru viitorul buget comunitar să se constituie două surse noi: o taxă pe tranzacţiile financiare şi o Taxă pe Valoarea Adăugată europeană. Dăianu a declarat că România ar trebui să voteze „pentru" taxa pe tranzacţiile financiare, astfel încât „şi sectorul privat, în special sistemul bancar, să partricipe la formarea bugetului UE".

Avantaje pentru noile membre UE

În prezent, la fiecare euro din bugetul comunitar care revine unui stat membru cu vechime îi revin 2,5 euro unui stat nou-intrat. Din 2014, acest raport va fi de 1 la 5.