Lipsa investiţiilor creşte preţul energiei

Statul nu mai poate susţine singur investiţiile în energie, astfel că este nevoie de atragerea capitalului privat, consideră Carmen Neagu, director GE Energy. Preţul final al energiei va creşte într-o primă etapă după finalizarea noilor capacităţi de producţie, însă, pe termen lung consumatorul va fi cel avantajat.

Anul crizei şi restrângerea investiţiilor mari din energie au venit într-un moment extrem de nepotrivit pentru sistemul energetic românesc, când realizarea de noi capacităţi de producţie este vitală.

„În estul Europei, întârzierea investiţiilor în noi capacităţi energetice are un impact suplimentar, pentru că în această zonă vârsta medie a capacităţilor instalate în centralele producătoare de energie este de 32 de ani şi eficienţa medie, de 30%", a declarat, pentru „Adevărul", Carmen Neagu, director executiv pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova al GE Energy, divizia de energie a gigantului american General Electric (GE).

Tehnologii din anii 1960

Aceasta a explicat că întârzierea unor noi investiţii în energie are impact inclusiv asupra competitivităţii produselor pe care regiunea le exportă. „România nu face excepţie, întrucât cea mai mare parte din capacităţile instalate sunt proiectate în anii 1960, 1970. Aceasta este o problemă esenţială pentru România, mai ales că în ultimii ani producţia de energie a fost cea mai văduvită de investiţii în capacităţi noi", a arătat Neagu.

Cum a ajuns România în această situaţie? „În domeniul energetic sunt investiţii care necesită costuri însemnate, cu durată foarte mare de recuperare. Pentru economii în tranziţie, astfel de efort investiţional este dificil de gândit în contextul unei restructurări economice însemnate. Poate că nu a existat o stabilitate suficientă în zona strategiilor şi o continuitate a acestor direcţii", consideră oficialul GE.

Zonele în care investiţiile ar trebui orientate sunt cogenerarea (energie electrică şi termică simultan) de înaltă eficienţă (peste 75%), energiile regenerabile şi modernizarea reţelelor de distribuţie şi transport.

Subfinanţarea şi birocraţia, marile piedici

În ceea ce priveşte energia regenerabilă, o piedică pentru dezvoltarea acesteia este lipsa unei legislaţii secundare prin care să poată fi aplicată noua lege din acest sector, pe care Carmen Neagu o consideră una dintre cele mai avansate din Europa. „O altă zonă de reticenţă este birocraţia excesivă a procesului de aprobări.

Acesta poate fi simplificat printr-o abordare mult mai simplă, aşa-numitul unic loc de obţinere a aprobărilor, «one shop stop»", a mai spus Neagu. Totodată, subfinanţarea sectorului este o problemă stringentă. „Nu cred că statul român mai poate susţine majoritar investiţiile în domeniul energetic din sursele bugetare de care dispune. Trebuie să atragem capitalul privat cât mai mult, în parteneriate, alături de statul român, printr-o politică transparentă şi predictibilă", susţine oficialul GE.

Primele mari capacităţi de producţie private, respectiv termocentrala Petrom, parcul eolian al CEZ, precum şi centralele pe care CEZ, GDF-Suez, E.ON şi Enel le vor construi împreună cu Termoelectrica, care vor fi funcţionale în următorii cinci ani, vor duce la majorarea preţurilor finale la energie într-un prim moment, din cauza necesităţii de recuperare a investiţiilor, însă, pe termen lung, consumatorii vor fi avantajaţi.

„Nu există, din păcate, date suficiente pentru a informa populaţia ce ar însemna preţul energiei electrice dacă nu s-ar face nicio investiţie în România în acest domeniu. Dacă acest lucru s-ar putea calcula şi transpune într-o evoluţie a preţului, cred că lumea s-ar îngrozi de perspectiva pe care ar putea să o aibă", consideră Neagu, amintind şi penalităţile de mediu pe care România le-ar putea plăti după 2012.

Fiica „tatălui termoficării"

Carmen Neagu a avut primul contact cu lumea energetică încă din copilărie. Tatăl său, Nicolae Niculescu, specialist în domeniu, a fost numit „tatăl termoficării", întrucât a fost proiectantul general al sistemelor de alimentare centralizată din marile oraşe ale ţării.

După absolvirea Universităţii Tehnice din Bucureşti, Carmen Neagu şi-a petrecut primii ani de stagiatură la termocentrala de la Doiceşti, urmând să deţină funcţii de conducere în Renel, Conel, Termoelectrica şi Electrocentrale Bucureşti.

Din septembrie 2005 ocupă fotoliul de country executive pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova în cadrul GE Energy.

România rămâne în cărţi pentru o fabrică a GE

GE Energy a câştigat în România, în ultimii doi ani, proiecte de circa un miliard de euro. Cele mai importante privesc livrarea turbinelor pentru cel mai mare parc eolian terestru din Europa, de 600 de MW, pe care CEZ îl construieşte în Dobrogea, şi a echipamentelor pentru termocentrala Petrom de 860 de MW.

Referitor la a doua etapă a proiectului CEZ, unde GE va livra 101 turbine, Neagu a arătat că derularea acestui contract, semnat în septembrie, este condiţionată de autorizaţiile de construcţie pe care CEZ nu le-a obţinut încă la nivel local. „Sperăm ca aceste autorizaţii să poată fi obţinute în timp util, astfel încât o investiţie de asemenea anvergură să nu fie întârziată de mici probleme.

Sperăm ca această etapă a proiectului să se deruleze", a punctat managerul GE Energy.

Potrivit acesteia, odată cu aplicarea schemei de susţinere, se vor debloca şi proiecte eoliene de mărime medie. „Şi în zona utilizării biogazului avem câteva proiecte în discuţii care ar putea fi interesante, în principal în zona fermelor agricole.

Nu în ultimul rând, ne aşteptăm ca în a doua jumătate din 2010 să înceapă o efervescenţă în zona investiţiilor în cogenerarea de înaltă eficienţă, unde GE are o serie de soluţii pentru proiecte de 50-100 de MW", a mai arătat Neagu. În urmă cu doi ani, oficialii General Electric declarau că intenţionează să deschidă o fabrică de echipamente energetice în sud-estul Europei, iar ţara noastră era o opţiune serioasă.

Deşi proiectul a fost amânat, Neagu a arătat că România rămâne în planurile de viitor ale companiei.

„Pe zona de sud-est a Europei, dezvoltarea de noi capacităţi este încă amânată de tot ce a însemnat ultimul an şi jumătate în sectorul energetic. În funcţie de derulările ulterioare şi de dezvoltarea pieţei energetice, bineînţeles că privim în continuare cu interes această zonă. Ne poziţionăm ca jucător important pe piaţa europeană şi, ca urmare, România şi Bulgaria reprezintă în continuare o zonă interesantă pentru noi", a subliniat Carmen Neagu.

Poate avea România campioni energetici?

„Putem avea campioni în orice domeniu. Important este un management coerent şi o strategie clară de dezvoltare a acestor companii. Pentru noi, interesul este să avem jucători puternici pe piaţă", a subliniat Neagu.